RoMaNiA

Un vis

2010-02-17T23:22:00.000+02:00

Se facea ca...
Ne indreptam rapid spre sfarsitul parodiei "Om: ratiune,libertate si viata"! In sfarsit rolul nostru de sclavi etern tarati prin praf, insetati si infometati, a fost jucat pe scena Pamant, sub privirea, din loja, a stapanilor, cu binecuvantarea dumnezeului propriu. Ingenunchiati in fata democratiei, iubind concepte, idei si aburi de miracole am ciugulit farame aruncate cu condescendenta. Inchinati Tatalui ceresc, multumindu-i pentru viata pe care ne-a oferit-o, am sperat la mantuire si transcendenta in etern, caci sufletul traieste doar dupa moarte.
Inima-mi bate din ce in ce mai tare, transpiratia imi lipeste tricoul de corp si-l face rece, lumina lunii acopera combinatia abjecta a claxoanelor,baltilor si urletelor din noapte. Respiratia mi se opreste brusc, deschid ochii panicat si-mi zic: "Ce bine era daca era doar un vis...". Respir incet, Paine scumpa, Circ ieftin. Noapte buna.

Daca nu-ti convine-n avion...

2010-01-10T12:20:00.004+02:00

...sari din el!

Fiecare-si alege modul sau de viata. Dar, majoritar acela este de a fi sclavul cuiva, sclavul a ceva. Esti condus de un sef si faci parte dintr-o echipa, sau esti preot si apartii unei organizatii mondiale a religiilor sau esti presedinte de tara si te supui catorva mai smecheri atunci sigur esti un sclav printre multe alte turme care te inchini, mananci, faci copii si cheltui bani. Multi bani. E bucata de sare oferita romanilor (nu rominilor - nu ma intereseaza astia, azi) odata cu promisiunea unei vieti mai bune dupa retragere, chiar daca acea lasare la vatra nu se intampla la multi.
Un om, in stare de multe lucruri si idei, reuseste sa fie condus de altii, hranit de altii si tinut in viata de aceeasi altii.
Si totusi nu mai vin extraterestrii sa zica: "Atat! Nu mai puteti trai in mizeria asta! Suntem aici ca sa va salvam!".
Pe sistemul: "Rutina te tampeste. Amin"

Sarbatori ne/fericite

2009-12-25T00:55:00.000+02:00

Fiul Domnului se naste dintr-o fecioara, in fiecare an, pe 25. Pe 24 noaptea, vine Mos Craciun cu daruri pentru cei cuminti. Asa. Acum sa ne pregatim: sa postim, sa ne spovedim, impartasim. Sa cumparam stelute, brazi, cadouri si iar brazi, de ciocolata. Sa mancam, sa bem si sa ne veselim, caci Iisus s-a nascut, Basescu e presedinte si Boc e "piticul atomic". La multi ani! sau Sa traiti bine! Tot acolo-i.
Intrebari scurte:
1. Daca am facut pipi dupa o biserica si la spovedanie l-am mintit pe Popa ca n-am facut, inseamna ca am mintit sau ca mi-a fost rusine sa-i zic? Si daca n-am facut e gresit sa-i zic lu' poPa ca am facut, doar asa, sa vad cum reactioneaza?
2. De ce vine Mos Craciun cu sania? E chiar atat de batran si refuza evolutia, dand la o parte un Boeng calduros cu stewardese pentru niste spiridusi stupizi cu urechi de magar?
3. De ce sa-ti dea pulovere, lumanari, carti horror, patrunjel sau masini drept cadou? Nu e mai usor sa-ti daruiasca bani, sa-ti iei ce vrei tu?
Sa sarbatoriti bine!

Dreamscapes

2009-12-14T19:47:00.004+02:00

Motto: "If you talk to God you're religious. If God talks to you, you're psychotic." Dr. House

Doua discutii, intre doua persoane, in doua orase diferite:
-Cred ca daca te tii, e placerea mai mare.
-Da frate, hai sa nu ne mai pisam.
&
-Si daca-mi ingheata acuma, pe gerul asta?
-Da, e nasol sa-ti inghete jetul. E frig.

This is God speakin' to you: nu fa pipi pe copaci iarna ca ai avea o placere mai mare daca te-ai tine pana-n cafeneaua-n care urmeaza sa intri. Tine-te.

Trick Me Once Shame On You, Trick Me Twice Shame On Me

2009-12-08T07:58:00.004+02:00

Nu cumparati Ariel Professional decat daca sunteti in mari probleme! "Indeparteaza toate urmele de iarba (si noroi)".

Daca te-a prostit o data, sa-i fie rusine, daca te-a prostit de doua ori, sa-ti fie rusine. Da, tie, poporule.
Un popor fericit. Si-a reales conducatorul, luptatorul impotriva coruptiei, maestrul spiritual al democratiei. Bravo Romania. Spera ca tu ai ales bine si de acum spera ca vei trai bine. Pentru ca orice ai face tu (indus de ei) este de a spera si-atat. Moartea are o coasa in mana, e dureroasa, e urata la fata si-ti ia capu-n fata televizorului, cand razi de dumele lui Basescu.
Hai Romania...
Eu sunt Base

Evolutie

2009-12-02T23:23:00.002+02:00

Ne-au fost necesari cativa ani sa ajungem de la maimutoiul cu o banana in mana, la omul din prezent. Ne-a luat ceva timp sa ajungem de la comunism, la democratie (daca ea exista, in orice tara de pe Planeta). Si s-a numit evolutie. Si asa, ratiunea ne-a condus catre stadiul suprem al devotamentului fata de nimic. Un nimic numit Dumnezeu, un nimic numit societate, un nimic numit viata. De fapt, daca analizezi minim ceea ce traiesti, ajungi la concluzia ca nu existi, esti nimic. Te nasti, mori, ajungi benzina si alimentezi nave extraterestre peste cateva mii de ani.
Dar mergi pe 6 decembrie si voteaza. Nimicul isi va urma cursul, insa tu te vei bucura enorm, romanule, o secunda, de suferinta caderii in gol, a Lui, dupa cinci ani de trait bine.

Cronica unui presedinte

2009-12-02T21:49:00.004+02:00

Basescu, invitat la Cronica carcotasilor, legat de ce o sa faca el dupa ce va fi reales presedinte: "O sa fac ce ma duce capu' ". Bine, m-ai convins, monșer.

Prezent: moarte si declin

2009-11-25T15:17:00.005+02:00

Imi plac filmele care se termina ciudat. Nu-mi plac sfarsiturile patetice si nici cele in care binele invinge raul, iar ei au trait fericiti pana la adanci batraneti - pe astea le urmareste bunica, selectiv insa. Filmul pe care-l traiesc acum se numeste Prezent: moarte si declin si a inceput acum 5 ani. Introducere cu lacrimi si rasturnari de situatie, intriga de erou in devenire si o desfasurare a actiunii de doi lei - imi spun "ok, e film romanesc, pot sa trec peste asta". Insa totul devine stresant de previzibil, indoielnic regizat; imi creaza un disconfort. E genul de film la care te uiti cu prietenii, nu va place dar continui sa o faci ca poate se intampla totusi ceva in continuare. Si da, se intampla. Se apropie de final. Mai sunt putin sub doua saptamani si-i voi admira sfarsitul, voi felicita regizorul ca a incercat sa faca o capodopera si sa-mi satisfaca nevoia patologica de a vedea un film cu sfarsit ciudat. Vreau ca personajul principal, dar si cele secundare din pelicula asta sa cada in abisul nesfarsit al unui mult asteptat final.
Spectatorii - vreau sa-i zguduie pe toti din rarunchi, sa le creasca tensiunea si sa le pocneasca venele gandirii aiurite, vreau sa nu mai plateasca bilete la astfel de spectacole. Nu cred insa ca se va intampla, deci continui sa ma bucur doar de sfarsit, sa rup biletul si sa merg acasa (la altcineva, in alta tara si-n alt univers).
P.S.: Votati Geoana. NU! Nu va avea alt sfarsit, dar se poate ca momentele subiectului sa fie mai bine comasate si puse in scena.

Cui ii e frica confruntare

2009-11-17T21:49:00.003+02:00

Noiembrie 2009, Romania

Nu ninge cu fulgi mari si nici foarte frig nu e. Scoala, acasa, iesiri scurte si muzica - Eu.
Basescu nu merge la dezbatere, Antonescu se teme sa mearga cu toti, oamenii poarta masti pentru a se proteja de pandemie, se imbata prin crasme sau se duc la serviciu - Ei.

Stii ca m-am saturat de panarama? Privita din toate punctele de vedere si in toate domeniile, care nu se termina, e infinita. Leacul? Plecarea in alte dimensiuni, in alte universuri, in alte tari sau pe alte continente. E simplu.

Voi reveni

Presedintele (la) Televizor

2009-11-11T09:09:00.002+02:00

Afara ploua

Te faci ca ploua

Si inca ceva
"In calitate de Televizor, cea mai de incredere sursa de informare a romanilor, vreau sa candidez la functia de presedinte al Romaniei." este propozitia care te intampina pe site-ul din clipul in care joaca monstrul sacru, desigur, al televiziunilor la care participa inaintea alegerilor prezidentiale din 2004. El distrugea coruptia, facea autostrazi, marea pensii, marea salarii, ne promitea ca vom "trai bine". Acum merge la Etno TV la B1TV. Va multumim ca existati, mare actor si jucator al scenei romanesti.

Omnia mea mecum porto

2009-11-10T08:43:00.002+02:00

Doamna, eu m-am nascut cu-o "oareșce" proprietate a termenilor. Traducerea moto-ului dumneavoastra este cam asta: "tot ceea ce detin port cu mine". Dar weekend-ul asta n-ati purtat nimic?

Gripa porcina

2009-11-08T11:16:00.002+02:00

N-am inca. Nu cred ca o sa am. Si sper sa nu am. Cel putin nu cum erau amenintati mai pe timpuri unii :)

Cate ceva despre pandemie...

Stii ceva? Lasa-ne!

2009-11-06T18:04:00.001+02:00

pesurse.ro

Oamenilor le place sa viseze

2009-11-03T08:50:00.006+02:00

Oamenilor le place sa viseze

Cand inchid ochii si merg prin locul acela...

Acolo pot zbura si pot crea propriul meu spatiu.

Soarele, luna si stelele sunt aproape,

Cand vorbesti cu mine nu pot s-aud nimic.

Oamenilor le place sa viseze

Cand imi inchid ochii si merg prin locul acela:

Unde nu pot zbura si nu am spatiu,

Ei cu ale lor si voi cu ale voastre sunteti prea aproape;

Cand vorbiti cu mine nu vreau s-aud nimic.

P.S.

Concedierea a 150.000 de bugetari, printre măsurile discutate de Guvern cu reprezentanţii FMI

Băsescu vrea din nou un Guvern PDL-PNL, dar fără premier liberal
Loviti de blestemul strigoiului

Land of nowhere

2009-10-10T14:51:00.005+03:00

Bafta voua, celor care cititi din cand in cand adunatura asta de idei aruncata intr-un jurnal virtual.
Am revenit si nu-mi pare bine. Imi doream sa fi dormit si acum pe plaja sau sa fi citit la "umbra nucului batran" un ziar pe saptamana, rupt de realitate, de stiri, de politica, de romani figuranti, de sutele de mii de ieuro etalate prin masini si fite scabroase. Nu se poate. Nici un vis nu tine o vesnicie, iar vesnicia nu este un vis, ci o tara subdezvoltata, cu oameni tampiti si conducatori perversi.

P.S.:
Udrea, nu te entuziasma.
Base, abia astept sa cazi la alegeri.
Geoana, trateaza cu Oprescu.
Romani, ramaneti la fel de simpatici in antipatia voastra ce-mi ingheata dintii.
Sa traiti bine, asa cum o faceti de 2000 de ani incoace. Istoria se repeta. Concluzia pripita: vom crapa. Va multumesc pentru atentie.

Cetatea Neamtului si-o panglica

2009-07-08T11:46:00.003+03:00

Theodor Paleologu adora sa taie panglici. Iar noi adoram prostia.

In prima zi, omul L-a creat pe Dumnezeu

2009-06-28T13:22:00.003+03:00

Concentraţie mare de politicieni pe metru pătrat în Catedrala episcopală din Slobozia. Preşedintele Traian Băsescu, secretarul general al PD-L Vasile Blaga, Gigi Becali şi Corneliu Vadim Tudor, dar şi alţi politicieni din eşalonul doi al partidelor, au participat la ceremonia de întronizare a Preasfintitului Părinte Vincenţiu, episcopul nou ales al Sloboziei şi Călăraşilor. Sursa Realitatea.net

Uite de aia nu ma intereseaza religia, ma cutremura ipocrizia politicienilor si imi fac scirba cei care inca mai cred in valorile morale exprimate de persoanele publice.
Biserica a fost, este si va fi folosita cu incredere de mai-marii tarii pentru impresionarea maselor, adunarea voturilor sau impunerea unor puncte de vedere. Vazuti in fata altarului, ei atrag asupra lor dragostea lui Dumnezeu si-ti vorbesc cu smerenie, cu dedicare, in timp ce tu, muritor de rind, spui "uite ce om credincios, uite cum vine el in casa Domnului, cum se inchina si ce blind vorbeste!".
Domnule presedinte al Rominiei, cu evlavie va intreb, preotii nu sint niste timpiti, produsi de scoala romineasca?

Home project - viata, inainte de moarte!

2009-06-27T20:11:00.007+03:00

Traim in vremuri exceptionale, neobisnuite. Oamenii de stiinta spun ca avem 10 ani la dispozitie sa schimbam modul nostru de viata, indepartind secarea resurselor naturale si evolutia catastrofica a climatului Planetei Pamint. Interesele sint mari pentru noi, dar mai ales pentru copiii nostri. Toata lumea ar trebui sa ia parte la acest efort, iar HOME a fost conceput pentru a transmite un mesaj catre mobilizarea fiecarei fiinte vii.
HOME a fost facut pentru tine: da-l mai departe! Si actioneaza pentru Terra!
Fa-ti timp pentru a urmari ce se intimpla cu Planeta, cu casa ta, cu viata ta.

Urmareste tot filmul AICI.

And then he vanished into thin air...

2009-06-26T19:07:00.005+03:00

Azi nu dau doi bani pe Rominia si spectacolul ei fad!

Michael Jackson - They Dont Care About Us

Michael Jackson - Earth Song

Day by day...

2009-06-25T21:35:00.002+03:00

In fiecare dimineata ma trezesc linistit, cu pofta de viata, soarele imi zimbeste printre frunzele copacilor, vintul bate lin si-mi aduce in camera o boare racoroasa, iar ciripitul pasarelelor imi antreneaza mintea intr-un tango al fericirii; o noua zi e gata sa inceapa. Si deschid televizorul, dau pe stiri si totul se prabuseste. Inca o data imi incalc promisiunea fata de mine insumi de a nu mai baga in seama modoranii vremii. Dar cum sa treci indiferent peste ultimile ispravi ale Presedintelui, acest brav conducator al poporului romin? Si uite-asa, din nou, Traian Basescu isi consolideaza reputatia de zeu al nemuritoarei mojicii.

Constitutia Rominiei prevede, la Articolul 30, urmatoarele:
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
Iar articolul 31:
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.

Dar:

Si miine urmeaza o noua zi. Fiti pe faza!

Istoria se repeta?

2009-06-24T21:10:00.001+03:00

Made by Şuţu

Ia altitudine!

2009-06-23T15:20:00.004+03:00

Hai cu demisia aia ca se face toamna! Luati altitudine odata si o data-n viata!

Lucifer Vobiscum, mai baieti!

2009-06-22T23:28:00.006+03:00

Un tun bazat de 100 de milioane de euro, tepe micute de sute de mii de euro, conversatii "spumoase" si, in general, bataie de joc pe fata, scuipat in ciorba rece a rominului si hahaieli prezidentiale. Asta e Rominia. E doispe noaptea, tintarii imi dau tircoale, iar nervii -mi zguduie capul. Am nevoie de 20 de ani de vacanta la munte, un chil de droguri usoare sau o teleportare in iad, unde e mai racoare, mai putina mirlanie si mai mult fairplay.
Iubiti politicieni, dragi tovarasi, confrati abjecti, va urez, din inima, "sa va rîgîie popa la cap". Sper ca in cel de-al III-lea Razboi Mondial (pe care, apropos, il prevad nostradamic in sarmale) sa va luati masinile bengoase, tzoalele de mall si privirile de cocalari si sa va bateti vitejeste, toti pentru unul, cu bomba atomica. Multa bafta!

Vobiscum

În cercul lumii comun şi avar...
Mă zguduie de mult un plâns intern;
Şi-acest fel (de-a fi) va fi etern
Şi de nimic, pe lume, nu tresar.

... Dar vai, acei învinşi, pe veci pierduţi...
Ori în taverne, ori în mansarde;
Şi acei nebuni, rătăcitori, tăcuţi,
Gesticulând pe bulevarde...

George Bacovia

Imi da o lacrima

2009-06-22T01:22:00.003+03:00

Potrivit HOTNEWS, europarlamentarul ungur, Laszlo Surjan, se întreabă dacă este în interesul PPE să primească în rândurile sale un membru care a făcut declaraţii ambigue cu privire la legalizarea drogurilor, care a fost propulsată în alegeri de reputaţia familiei sale şi care după ce a fost refuzată de partid a candidat independent punând în pericol rezultatul în alegeri al partidului din care făcea parte. Laszlo Surjan susţine că dacă va primi răspunsuri la toate aceste întrebări, atunci va fi un bun coleg de partid pentru Elena Băsescu.
Dar cum se poate asa ceva? Cantindatei (in)dependente, i se pun bete in roatele Range Rover-ului? E frumos asa ceva? Domnu' Boc, editeaza si matale, perfect, citeva fraze, ia atitudine, ce naiba! Sa sara cineva cu succesurile prefabricate sa ajute fata. Rusine tovarasi, rusine!

Frumosul bou, de bibelou

2009-06-19T16:00:00.002+03:00

Theodor Paleologu, Ministrul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National: “Cu cât o ţară mică e mai mică, cu atât este mai necesar ca şeful statului să fie un intelectual de anvergură. O ţară mare poate să-şi permită luxul de a avea şi un bou drept preşedinte. Problema este că România este la mijloc. Nu este nici aşa, nici aşa. Deci, ne aflăm între, ca de obicei. Nici prea-prea, nici foarte-foarte.[...] Traian Băsescu este un om inteligent care, fără a fi el insuşi intelectual, ştie să-i aprecieze. Are discernământ, n-are complexe şi este natural."

"Dragostea de tara naste prosti"

2009-06-17T17:30:00.003+03:00

Tema pentru acasa
Intocmiti o compunere in care sa folositi cuvintele: Traian Basescu, criza, Emil Boc, Rominia, sobolani.

Parodia romineasca - Sa Tatuca bine

2009-06-15T08:34:00.005+03:00

5 iunie 2009
Adevaratul Tatuca

Vladimir Putin s-a enervat cumplit pe magnatul Oleg Deripaska. Premierul rus l-a comparat pe miliardar cu un gândac. Putin a mers în vizită la fabrica de aluminiu, deţinută de acesta, după ce a aflat că muncitorii, care nu şi-au luat salariile, au ieşit în stradă. Locuitorii din oraşul minier Pikalyovo au cerut ajutorul autorităţilor după ce toate cele trei fabrici din zonă şi-au sistat activitatea. Liderii de sindicate spun că, din acest motiv, 23.000 de oameni trăiesc acum în sărăcie. Pentru că nu şi-au primit salariile, muncitorii au blocat o şosea. Premierul Vladimir Putin a vizitat una din fabrici şi l-a criticat pe miliardarul Oleg Deripaska, proprietarul fabricii.
"De ce e fabrica în statrea asta jalnică? Aţi transformat-o într-o groapă de gunoi", a răbufnit premierul rus. Putin a avut apoi întrevederi cu conducerea fabricii apoi le-a reproşat tuturor că au fugit când au auzit că vine în vizită: "De ce fuge toată lumea ca nişte gândaci înaintea venirii mele? De ce nu e nimeni capabil să ia decizii?"
Mai mult, premirul rus l-a somat pe Deripaska să semneze un contract de reluare a activităţii şi i-a aruncat stiloul pentru a semna documentul. După ce a rezolvat problema şi a redeschis producţia în fabrică, Putin a cerut conducerii să evite pe viitor astfel de probleme. "Dacă nu vă înţelegeţi între voi, lucrurile se pot rezolva şi în lipsa voastră. Mulţumesc, mult noroc", a încheiat acesta întrevederea de la Pikalyovo. Sursa: Antena 3

14 iunie 2009
Surogatul Tatuca

Basescu isi da seama in sfirsit ca in Rominia e ceva dubios; asta in urma multor declaratii de genul "noi sintem cei mai tari, criza e la misto, ha ha ha!"

Preşedintele Traian Băsescu le-a spus miniştrilor că optimismul Băncii Naţionale a României privind economia nu are acoperire în evoluţiile viitoare, deoarece România va înregistra o scădere a PIB şi în trimestrul II şi va intra în recesiune, asigurând însă că va rămâne un partener al Guvernului.
Guvernatorul BNR, Mugur Isăresc u, a declarat, în luna mai, că economia românească va traversa o recesiune în "V", cu o scădere, urmată de o revenire treptată, considerând că punctul minim al acestei scăderi a fost atins în primul trimestru, iar în doilea trimestru s-ar putea relua creşterea economică, şi a arătat că îşi menţine speranţa că economia va înregistra un avans pozitiv până la sfârşitul anului.
Guvernatorul a precizat atunci că economia nu a intrat în recesiune tehnică, termen pe care îl defineşte ca o scădere a PIB în două trimestre consecutive, comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Traian Băsescu a cerut miniştrilor să se încadreze în fondul de salarii, pentru a evita un "derapaj economic şi social", şi a apreciat că Guvernul ar urma să efectueze o nouă rectificare bugetară negativă, în lunile august-septembrie. El a arătat că aprecierea economiei ar putea avea loc abia în trimestrul 3 sau 4 al anului.

Preşedintele Băsescu i-a cerut ministrului Educaţiei să nu scoată educaţia fizică din discplina şcolară şi să adapteze programa de învăţământ la nevoile economiei, arătând că România are un deficit de mecanici şi tinichigii, în timp ce date despre "păpădie şi salată" pot fi obţinute pe Internet.

Surse: VideoNews, Mediafax

Nevoia patologica a omului de a-si incredinta viata in miinile unei zeitati omnisciente, omniprezente si omnipotente este completata de vointa cit mai inversunata de a avea un lider salvator, un conducator care sa scoata tara din cacat, oricare ar fi perioada istorica la care se poate face referire. Asa cum americanii "au votat schimbarea" tocmai cu gindul unic de a scapa de criza, asa cum rusii s-au plins marelui barbat politic al tarii, Putin, asa Basescu are impresia ca fac aia aproape 30 % de care era Boc mindru ca au mers la vot: vor sa vada un Tatuca adevarat in capul mesei, un om care se pricepe la toate, un salvator al neamului. Doar ca el e vai de smechereala lui, nu da nimeni, din afara, doi bani pe el, citiva centi sau macar citeva copeici. Repugnant.

Ombladon - Egali din nastere
Vezi mai multe video din Muzica

Alege

2009-06-12T22:12:00.003+03:00

Made in Romania

Sunt fericit. SAPTEZECI LA SUTA din romini nu au mers la vot. Bun, e un inceput. Sa mergi sa votezi pentru o galeata, un litru de ulei, o plimbare cu autocarul sau cu telegondola; sa votezi ca sa fii reprezentat in Parlamentul Ieuropean. Voteaza “paradise fiscale”, “derbedeii dracului”, un numar de masina, independent de taticu, voteaza o Rominie Mare si-un tarc plin de autosuficienta mioritica. Sau lasa.
Refuza frecvent sa mai inghiti minciunile, promisiunile desarte aruncate secunda de secunda catre tine, doar pentru niste voturi amarite. Scuipa inapoi cind esti scuipat, riposteaza, macar cind poti, o data la citiva ani. Nu mai trata religia, justitia si militia din Rominia ca fiind organele primordiale ale vietii, caci nu sint; din contra, ele ajuta la desavirsirea procesului de indoctrinare, atit fizica, cit si metafizica, a cetateanului.
Uita de cei sapte ani de acasa cind te afli in apropierea mirlanului romin(*). Uraste-l din inima si fa-l sa-l doara prostia si tupeul de care da dovada. Demonstreaza-i ca nu esti presul de care isi sterge cizmele Gucci, ci sula din coasta sa. Fa-i viata grea; pune-l sa se gindeasca ca ii poate fi rau, si lui, oricind.
Asta inseamna sa IEI ATITUDINE, cu adevarat, nu votarea ei in Europarlament. Atitudinea sfidatoare a clasei politice romine, a organelor aferente ei si a unor concetateni numiti foarte sugestiv de Radio Guerrilla (*) trebuie sanctionata.
Alege sa schimbi schimbarea post-comunista! Sau pleaca din tara. Sint singurile sfaturi sincere pe care ti le daruiesc gratis :)

* “Cocalaru’ de trafic”, “Marlanul de Dorobanti”, “Badaranul de cinematograf”, “Taranu’ de Mall”, “Pitipoanca de companie”, “Mitocanu’ de birou”, “Toparlanul de transport in comun”, “Batranelul de discoteca”, “Mogaldanul de paza”, “Ghiolbanul de galerie”, “Ghertoiul de bloc”, “Indolenta de magazine”

Imagine

2009-05-14T12:22:00.000+03:00

Imagine there's no Heaven
It's easy if you try
No hell below us
Above us only sky
Imagine all the people
Living for today

Imagine there's no countries
It isn't hard to do
Nothing to kill or die for
And no religion too
Imagine all the people
Living life in peace

You may say that I'm a dreamer
But I'm not the only one
I hope someday you'll join us
And the world will be as one

Imagine no possessions
I wonder if you can
No need for greed or hunger
A brotherhood of man
Imagine all the people
Sharing all the world

You may say that I'm a dreamer
But I'm not the only one
I hope someday you'll join us
And the world will live as one

John Lennon

Revolutie! Reevolutie! Da' de unde?!

2009-05-02T16:46:00.002+03:00

2 mai. Ziua Tineretului in Rominia. Iasi. Ploaie. Vint. Plictiseala. Winamp. OCB. Bricheta. Fast food. Ceai.

O sa iti propun un exercitiu de imaginatie. Imagineaza-ti ca totul este asa cum vrei tu sa fie, ca traiesti unde vrei tu si faci ce vrei tu, ca ai bani, masini, case, mincare si bautura la discretie, femei si multi prieteni. Te distrezi, nu? E frumos, iti place. Hai trezeste-te si fugi prin oras la crosul sanatatii. Iti dau eu premiul, un cui. Nu te gindi la prostii, e pentru picioare. De restul faci tu rost, iti cauti si o cruce si te pui pe ea. Te va rastigni cineva, in curind, ca vin alegerile. Distreaza-te alaturi de alesii tai, cinta cu ei in ploaie, fa-i sa se simta iubiti, rominule! Participa la talk-show-uri si vorbeste despre nimic. "Ce mindru sint ca sint romin!" - asta iti vine sa urli din rarunchi, nu-i asa?
Cit de plictisitoare si mizera mai poate deveni tara asta, oamenii din ea si lucrurile ei? Cit de mult va mai lasati prostiti, fraieriti, injurati, scuipati, storsi de bani, tradati de prieteni, morti de foame, ingraditi de democratia pentru care ati murit?

Mi-e sila.
Stii ceva? Fa ce vrei. Du-te, voteaza-i, mergi prin noroi, cazi in gropi si rupe-ti masina in doua, citeste la lumina lampii, traieste cu pensia ta de 200 de lei o luna de zile sau creste-ti copiii cu 700-1000 de lei, plateste taxe, maninca ce apuci, fii romin adevarat si treci cu mindrie peste vicisitudinile vietii. Peste 50 de ani vei fi erou poate, sau martir, vei fi in cartile de istorie unul din milioanele care a murit pentru apararea pretioasei democratii si a binelui comun. Bucura-te!

Anima Sound - Revolution

Pervaya Maya

2009-05-01T09:57:00.001+03:00

"Vremea este foarte buna. Tine cu romanii care isi vor petrece ziua de 1 Mai". Asta imi spune televizorul, in dimineata zilei de 1 Mai. Obsesiv se repeta data asta, obsesiv se vorbeste despre mici, ceafa la gratar, pui la gratar si orice la gratar, bere, multa bere si muzica romaneasca.
Mi-e rau!
1. De ce sa vrei sa sarbatoresti ziua muncii? Cea care iti aduce aminte ca e reprezentanta unui an intreg de sclavagism, dupa acelasi tipar. E ziua tuturor minciunilor pe care le auzi cand vii de la serviciu, e ziua tuturor imprumuturilor pe care le faci ca sa iti mearga putin mai bine.
2. De ce sa vrei sa sarbatoresti ziua muncii in Romania? Sa mergi la munte cu banii stransi in ultimile luni, sa te deplasezi prin caldura, intr-o masina ieftina, pe niste drumuri asasine, printre politie corupta, concetateni in maieu care iti arata muie si te claxoneaza frenetic si marsuri cu politicieni abjecti. Ia-ti banii, urca-te in avion si du-te in Franta, Germania, Olanda, Anglia, Turcia, Bulgaria si traieste decent o saptamana, bucura-te ca ai scapat de mediul tau inconjurator, de realitatea infricosatoare din tara ta.
3. Acest punct refuza sarbatorirea zilei de 1 mai.
Asa cum nu vreau sa mai cred in zei si dumnezei, asa nu vreau sa mai sarbatoresc zile ieftine, cu nume stalcite, uitate, inventate, adaptate. Nu ma intereseaza majoritatea romanilor. Nu-mi pasa de miile de oameni de la mare, munte, de milioanele de gratare si sticle de bere, vin sau vodca imprastiate peste tot. Imi pasa doar de mine, in fiecare zi. Nu mai vreau legaturi extreme cu oamenii care ma inconjoara si care sunt atit de inchisi la minte, atit de indoctrinati din toate punctele de vedere. Nu-mi place sa mai fiu amabil cu cei care nu merita; urasc sa intru vesel intr-un magazin, sa spun "buna ziua" din inima si un "multumesc" larg si sa nu mi se raspunda, vanzatorul sa se uite incruntat la mine.
Nu ai nevoie de zile speciale ca sa fii special. Poti sa fii special si sa te simti bine oricand vrei tu! Gaseste-ti mijloacele si protesteaza precum profesorii tarii tale, dar sub alta forma, sub una care sa te faca sa fii atit de eliberat si abia asteptind ocazia plecarii tale din spatiul carpato-danubiano-pontic.

<Trei romani au revenit in tara din Mexic - stat grav afectat de gripa porcina>, <Voronin: Republica Moldova cauta solutii pentru a se apara de agresivitatea romanilor>, <Vama Veche, asaltata de turisti: 6.000 de oameni, asteptati sa ajunga>. Trei stiri, luate la intamplare acum, la sfarsit. Raspunsul meu privind importanta acestor stiri pentru mine? Neinteresant! Pun melodia, ma intind si plec putin, in cartierul lui Bob. Mai vorbim. Pa pa pa pa pa!

Romania, 2009

2009-03-27T09:50:00.000+02:00

Uita-te in ochii mei si incearca sa intelegi.
Nu poti scapa! Romania nu e tara tuturor posibilitatilor, ci tara sinuciderii. Nu poti sa ai alternative, daca definitia vietii e demonetizata si, mai mult e echivalentul mortii. In Romania nu poti sa traiesti, nici macar nu poti visa la asta. Pentru ca aici e infernul, potopul si apocalipsa. Nu cred in Dumnezeu, dar daca el ar avea un oponent, Satana, acesta ar veni din Romania. Aici El s-a nascut, a copilarit, aici s-a invatat sa faca tot ceea ce face conform credintei crestine. Fura, injura, omoara, violeaza, rade de cei amarati, scuipa pe pacienti in spitale, face politica mai bine ca Margaret Thatcher si te face sa visezi mai frumos ca scrierile lui Eliade. Te tine prizonier cat vrea si iti impune, cu zambetul la prora, sa iti tai venele. Iti da cu mopul prin baie si iti ofera cozonac in campania electorala, dar uita sa-ti aduca painea ta cea de toate zilele dupa ce pui numarul fiarei pe buletinul de vot.
Te poarta pe drumuri nestiute, iti sar bucsele de la Dacie pe caile sale ascunse de civilizatie.
Te iubeste si ar face orice pentru tine. El nu-ti ofera viata dupa moarte, ci moarte inainte de toate. Nu intelegi nimic din aceste cuvinte maiestre caci habar n-ai ce-i cu tine. Nu esti instruit, nu stii ce e bine sau rau. De aia ai facut pactul cu el. Sa te ingrijeasca. Sa-ti faca o pereche de manusi la televizor in direct; cum poti ignora toate aceste semne de altruism?
Satana te iubeste. Nu gandi, nu incerca sa iti pui intrebari. In inima ta stii ca cel mai bun raspuns vine de la providenta, cea care te conduce. Ingerii sai negri nu-ti asculta telefoanele, nu te opresc sa-ti dea amenzi si nu-ti cer spaga, ei te apara de pierzanie, de flagelul terorismului venit de la divinitate.
Nu gandi, nu vorbi, nu iubi, nu mai fa nimic din ceea ce tu, prin natura ta umana esti construit sa faci, caci astea sunt lucruri interzise. Strange bani, plateste-i impozitele, platestet-i mancarea la suprapret si benzina pentru drumul tau zilnic spre munca. Uita de teatru, pictura, film, muzica. Acum esti sub controlul lui, al marelui stapan. Supune-te!
Sau fugi. Fugi, mancand pamantul si band apa marilor. Fugi, alergand spre cer, cu castile in urechi, cu cartea ta preferata sub brat. Alearga, alearga, alearga. Poate mai ai sanse sa scapi. Poate undeva, acolo, exista umanitate. Daca ea e pe alta planeta, fa-ti bagajele si du-te! Nu mai sta. Maine poate fi prea tarziu...

Trei agenti ... si-un Logan

2009-03-23T00:53:00.002+02:00

Coloana sonora

Un drum putin circulat, cu becuri pe margine.
O Dacie si trei baieti cuminti in ea.

X: - Hai ba, opreste aici, ca ma pis pe mine.
(Bate constant din picioare)
Z: - Da, n-ar fi rau sa opresti putin de-o pisare.
(Rade plin de sperante)
Y: - Opresc imediat, dar stai sa ies din curba.
(Se uita dupa un loc mai ferit, semnalizeaza si trage pe dreapta)
X: - O da! BRB...
(Si pleaca grabit spre primul copac)
Z: - Sa fac si eu asta, nu?
Y: - Da, poti sa te apuci de el...
X: - Pfiu...
(Ofteaza usurat in timp ce tranteste portiera)
Z: - Ia asta si da-i drumu'. Vin si eu imediat.
(Se grabeste spre acelasi copac)
[...]
Y: - "Greblez"? E corect asa? Mie nu mi se pare ca asta e forma corecta.
Z: - Da cum zici tu ca se spune?
X: - Ba da, ma, "a grebla"... dai cu grebla... deci, "greblez".
Y: - Eu cred ca e "eu greblu"...
(Trei secunde de liniste si o eruptie de rasete)
[...]
X: - Vai mama, nu e adevarat!
(Se uita uimit pe geam)

O masina de politie vine din spate, porneste girofarele si opreste brusc in fata noastra.

Agentu': - Buna seara, agent P., de la Sectia 2. Ce faceti aici?
Y: - Buna seara. Stam...
Agentu': - Cum stati? Asa pe marginea drumului, in zona asta ferita?
Y: - Pai da... am oprit mai devreme si am mai ramas sa fumam o tigara, sa stam de vorba.
Agentu': - Aveti buletinele la voi? Vreau sa le vad.
Y: - Poftim!
Agentu': - Si ocupantii, va rog!
X, Z: - Poftim!
Agentu': - Ca sa nu lungim vorba... Aveti substante interzise la voi? Stiti despre ce vorbesc, nu? Canabis, hasis, marijuana?
X, Y, Z (in cor): - Nu, nu avem asa ceva la noi.
Agentu': - Sigur, da?
X, Y, Z (in cor): - Daaa...
Agentu': - Coborati va rog din masina. Usor! Puneti mainile pe capota. Deci nu aveti substante ilegale la voi, nu?
Y (cu mainile pe capota, perchezitionat de agent): - Nu, v-am zis.
Agentu': - Iesi usor din masina, aceeasi procedura. Usor, am zis.
X: - Pai da, usor, nu ma grabesc.
Agentu': - Mainile pe capota! Desfa picioarele. Ati auzit de blecere?
X: - De ce sa aud?!
Agentu': - De foita OCB, ai auzit?
X: - Da, am auzit. Folosesc eu. Pentru tutun.
Agentu': - Pentru tutun? Hai ba fugi de aici.
(Ii scoate lui X tot ce are prin buzunare)
- Mda, acuma dumneavoastra, iesiti usor din masina! Aveti substante interzise la dumneavostra?
Z: - NU, nu am...
Agentu': - Cum dracu ba baieti, chiar asa in locul asta ferit v-ati gasit sa stati de vorba voi in masina, la ora asta tarzie? Stati aici! Hai sa vedem ce gasim in masina!
(Incep sa caute in masina, prin portiere, pe sub scaune, in scrumiera, pe bancheta, prin geanta lui Z)
Agentu': - Oooo... Ia uite, primul pas l-am facut. Am gasit OCB-ul.
(Y, in mintea sa: "ia uite, ma, unde era. Si cat l-am mai cautat")
X: - Pai da, e de pentru tutun.
Agentu': - Hai, ba baiatule, lasa-ma pe mine cu din astea!
Agentu'2: - Uitati si asta, sefu'.
Agentu': - Hopa! Da cu pastila asta ce e?
Z: - E o pastila pentru cresterea masei musculare, o am de la un prieten care face sala.
Agentu': - Du-te ma de aici... Ia uite ce mai gasim noi aici! Daca in hartia asta nu a fost hasis, eu imi tai coaiele!
(Da impresia ca e foarte sigur pe el) Ce zici, domnu' sofer? E asa cum zic eu sau nu?
Y: - Nu, domnule, e hartia de la o guma.
(Rascolesc toata masina, cauta prin portbagaj foarte atenti)
Agentu': - Mda... nu am gasit nimic. Probabil ati palmat foarte bine tigara cand ati vazut masina noastra. Dar e clar... Am intalnit toate elementele specifice unor drogati: ocebeu, jumatati de gume... Nu am gasit si mortu'. Dar o sa ne mai intalnim noi, stati linistiti. S-a intalnit deal cu deal, vale cu vale, d'apai om cu om. Seara buna, baieti, aveti grija.

Politistii se urca in masina si pleaca. Cei trei, se urca in Dacie, incep sa rada.
Y: - Sper ca nu mi-au luat foita.
Z: - Lasa, stai calm. Ca am eu in geanta. (Si rade) Si tipla e aici la locul ei. (Rade si mai tare)
X: - Da unde era de n-au vazut-o?
Z: - Aici, in buzunaru' asta.
(Arata un buzunar mare cu fermoar, la geanta. Rad toti in hohote)
Y: - Hai sa mergem naibii de aici. Il facem pe drum.

Semnalizeaza, intoarce masina si pleaca.

GREEN BUDS AND HASH

2009-03-10T10:48:00.000+02:00

Would you like green buds and hash?
- No I would not, Mister Stash!

Would you like them in a bong?
Would you like them all day long?

- No I would not in a bong!
- No I would not all day long!
- I do not like green buds and hash.
- I do not want them Mister Stash!

Would you like them wrapped in paper?
Will you try them now or later?

- I do not want them wrapped in paper.
- I don't want them now or later.
- I don't want them in a bong,
- I do not want them all day long.
- I do not like green buds and hash,
- I do not want them Mister Stash!

Would you like them in a joint?
- No I would not, what's the point?

Perhaps you would prefer a puff?
Just have one, that is enough.

- I won't partake, not of a puff,
- Nor a hoot, nor hit, nor huff!

Would you try a tiny toke?
- No I don't want any smoke!

What if they were vaporized?
- I've told you no a thousand times!

Would you, could you, in a cake?
Or in cookies I can bake?

- I do not want them in a cake,
- Or in cookies you could bake.
- I do not want them vaporized,
- Or other means you have devised.
- I do not wish to try a toke,
- Or otherwise inhale smoke.
- I won't participate in puffs,
- You have asked me quite enough!
- I get no joy from juicy joints,
- I really do not see the point.
- I do not want to use the bong,
- I think that buds and hash are wrong.

In a tincture would you take it?
I could show you how to make it.

- I do not want them in a tincture
- Or in any other mixture!
- I do not want green buds and hash,
- I do not want them Mister Stash!
- Why do you care if I try them?
- Will you profit if I buy them?

I offer buds and hash for free,
There is no benefit to me.
Someone said that that you were sick,
green buds and hash might do the trick.
If you find you're getting thinner,
With no appetite for dinner,
Or you suffer from sclerosis,
Epilepsy or neuroses,
For almost all the ills that ail ya,
buds and hash will never fail ya.
Have glaucoma? PMS?
Green buds and hash have much success.
For protection against strokes,
Its best to have some potent tokes.
If your muscles are not dandy,
Try some green bud infused candy.
For migraines, spasms, even cancer,
Green buds and hash provide the answer.
If you are not feeling right,
Then have green buds and hash tonight.

- It's true I am not feeling great,
- My health's been rather poor of late.
- My doctor says that I have ills,
- He told me I should take these pills.
- I cannot even sleep at night,
- I never do feel quite alright.
- I will try green buds and hash,
- I will try them Mister Stash!

Pfffffffffffffft!

- Hey now I am feeling good!
- They worked just like you said they would.
- I have never felt this fine!
- Green buds and hash are quite divine!
- I will bake a green bud brownie,
- Whenever I am feeling frowny.
- I will try them vaporized,
- That technique seems very wise.
- I will take them in a tincture,
- And in every other mixture.
- Perhaps I would prefer to puff,
- And stop when I have had enough.
- I will roll some massive joints,
- And smoke them down to little points.
- I will toke upon the bong,
- I will do it all day long.
- I really like green buds and hash,
- I do enjoy them Mister Stash!
- Thanks for being so insistent
- And for being so persistent.
- My mind and body are improved,
- My spirit also has been moved.
- Though I was told they are a sin,
- Green buds and hash are medicine.
- I'm sorry that I was so hateful,
- Now I know I should be grateful!
- Thank you, thank you, Mister Stash,
- Thank you for green buds and hash!

Pot!

2009-03-10T10:45:00.002+02:00

Cui as fi putut sa spun ca pot sa zbor?
Parintilor, colegilor, amicilor. As fi putut sa le povestesc trecatorilor de pe strada sau oamenilor care asteapta acelasi tramvai. Dar ar fi zis ca sunt nebun. Nu poti zbura fara mijloace de propulsare dependente de o sursa de energie.
Eu, insa, pot sa zbor fara ele. Si tu stii asta, pentru ca am zburat impreuna de atatea ori. Am inchis ochii, ne-am unit gandurile si am inceput sa ne indepartam usor de pamant, de asfaltul ud si de mizeria ce-l umple. Ne-am ridicat spre cer mirosind prospetimea aerului si molfaind fumul gros al nepasarilor. Totul se invartea in jurul nostru, simteam vantul pe pielea tremuranda. Muzica ne zvacnea in tample, iar cuvintele soptite de noi se incadrau perfect printre stele. Am plutit ore in sir alaturi, unul de celalalt. Au trecut ani de zile pana sa ne dam seama de ce suntem capabili. Au trecut sute de incercari lase de a ne lua gandul de la asta. Si intr-un final am atins absolutul. Un absolut care este atat de palpabil de atunci, incat uratenia zilnica a vietii de muritor dispare cand vrem noi sa dispara.
Putem schimba cursul firesc al lucrurilor. Impreuna, pentru o viata mai buna. Ce slogan stupid, dar atat de adevarat pentru noi, cei care reusim sa transcendem.

Un vis...

2009-02-01T15:38:00.001+02:00

Am avut un vis. Era intuneric cu lumina neagra. Un stejar batran de care statea agatata o funie, o masa cu un revolver vechi si un glont pe ea, o oglinda cu un pumn de cocaina si un drum prafuit ce se ducea spre infinit mi-au aparut in fata.
Tu ce-ai fi ales? Un guvern PD-L+PSD, o opozitie PNL, o tiranie basesciana, un serviciu monoton sau o dragoste eterna? Nu! Pentru ca astea nu exista in visul meu. Agata-te de copac, cu ultimile sperante in moarte, trage-ti un glont in cap sau ia o supradoza de fericire. Sau mergi incet, prin intuneric, prin urletul lupilor infometati, scrasnind din dinti la auzul familiei tradate care te striga acasa, ignorand cuvintele dulci de dragoste ce-ti mangaie urechile. Du-te spre nicaieri. Plangi si caieste-te. Alearga din ce in ce mai tare. Simti ca innebunesti si ca nu te mai poti trezi? Nu te vei trezi pentru ca visul meu este cosmarul tau. Poti sa alergi asa, ca un nebun cautand sentimentul acela linistitor ca atunci cand te trezesti si esti transpirat, dar stii ca a fost un cosmar. Sau te intorci.
Si daca te intorci, trebuie sa ai o optiune finala. Nu poti sa te intorci si sa astepti dimineata, caci cu cat stai mai mult cu atat se intuneca mai tare. Si atunci? Te infrupti din praful alb care nu se mai termina si-ti spune "mai ia!"? Iti zbori creierii cu ultimul glont de pe masa? Sau crezi ca vei scapa spanzurandu-te de acel arbore nemuritor?
Unde este Dumnezeu in visul tau? De ce nu-ti da el un raspuns? Hai fa-ti o rugaciune! Arunca-te in praf si fa-ti cruci, tremurand de frica. Nu, nu tipa. Nu te aude nimeni. Hai... gaseste o solutie. Si daca esti nebun, ce? Trebuie sa scapi de aici. E imperios sa-ti faci un rost in viata, chiar daca ea nu e decat un vis. Nu plange. N-are rost. Lacrimile tale insangerate te vor speria si mai tare.
Concentreaza-te si spune-mi cum scapi de visul asta. Anunta-ma daca te poti trezi. Daca nu, mai incearca.

Picteaza-mi dragostea ta

2008-12-11T18:22:00.002+02:00

Stai cu mine in parc, pe o banca si scrie-mi pe-o frunza soaptele tale. Deseneaza pe-un fulg de nea tristetea si fa-l sa se topeasca pe obrazul meu. Expira fumul dens al uitarii spre neantul constiintei mele. Uimeste-ma!

Imi afund mainile in sufletul tau ca intr-un miel injunghiat. Ma doare si-ti place. Ma faci sa ma simt vinovat si sa fiu liber in acelasi timp, ma faci sa le rad in fata zeilor si sa nu-mi pese de ei, de superioritatea lor si de existenta lor. In fond, ce e un dumnezeu care nu te poate atinge, care nu te poate mirosi si iubi ca mine? E un nimic. E puterea absoluta inchisa intr-un cer innorat. Ce sunt eu, acela care te vede si te admira zilnic, acela care-ti simte respiratia si-ti aude pulsul? Eu sunt adevaratul dumnezeu. Sunt liber sa te am, liber sa sufar si sa ma bucur ca existi, ca esti sau nu cu mine acum.

Sangele se razvrateste in mine, colcaie; trebuie sa il potolesc. Razele intunericului se scurg pe chipul meu, imi zgarie sufletul si-mi ascut nevoia de tine si iubirea ta. Iar tu pictezi. Arunci culori in jurul tau. Pensula scrasneste pe hartie. Lasa dare de cuvinte dulci si moi. Plutesc.

Noapte de noapte deschizi gura ca o rana in gura mea si ma intrebi “de ce?”. De ce tu? De ce eu? De ce noi? De ce ei? De ce aici? De ce ce? Nu-mi cere raspunsuri, nu-mi cere decat ce stii tu mai bine sa ceri… amor neconditionat; si ti-l voi oferi vesnic.

Trecatorii se uita la mine, se invart in jurul meu si al umbrei mele. Se feresc sa ma vada, se tem de mine. Vad un cersetor, un paria, un nimeni; dar am fost, sunt si voi fi un rege. Caci tu esti regina mea. Regina suferintei si a bucuriei absolute. Sufar cand iti citesc gandurile abstruse si plang cand imi zambesti.

Adorm cu tine si ma trezesc in centrul Universului. Uita-ma si ma voi spulbera ca praful fad dintre galaxii. Iubeste-ma si-ti promit sa tac, sa te privesc, sa-ti pretuiesc pentru infinit buzele, ochii si sufletul.

Fa-mi un desen, inchide-te in el, iar eu te voi purta mereu cu mine.

Intalnire

2008-06-15T23:06:00.001+03:00

Cand te intalnesti cu diavolul, spune-i ca pixul sau e la mine
Ne-am intalnit la o cafenea din Iasi. Una simpla, unde se bea cafea multa, se fumeaza tigari multe si se discuta aprins afaceri, politica si nimicuri;de fapt, in mare, nimicuri.
Singur, cu o cafea, un pachet de tigari, un ziar local si unul national. Sorb, inspir, citesc si privesc meditativ spre tavan. Vecinii mei de locanta sorb, inspira si vorbesc la telefoane, citesc cuprinsi de furori oferte sau facturi; ei nu privesc spre tavan. Nu-s la fel de liberi si plictisiti, fericiti si intristati ca mine, studentul boem al secolului XXI.
Si, din infinitul plictisirii mele, de pe fundul supararii si pe aripile fericirii apare Ea. Ochi verzi, ten masliniu, par saten si mers senzual. Fusta un pic mai lunga de genunchi, bluza simpla, crem, decoltata lejer. Se aseaza fin la masa de alaturi. Isi scoate o tigara, o aprinde si se uita patrunzator la chelner. Ii face semn cerandu-i o cafea mare. Isi scoate din mapa cateva contracte, un stilou si un carnetel. Cafeaua ii este servita intre timp. Soarbe. Priveste intr-unul din contracte. Inspira. Isi ridica privirea spre tavan, expirand un fum gri, dens, in care danseaza cateva particule de parf.
O senzatie rece ma cuprinde. Un foc aprig imi trece prin corp. Sangele-mi ingheata in vene. Un vant cu miros de trandafiri rosii imi sufla-n ochi. Se face intuneric; lumini rosii palpaie la orizont. Apare ea. Privirea ei imi atinge pielea, ma scaneaza precum un produs S.F. futurist. Se intersecteaza cu privirea mea. Imi dau lacrimile, buzele se incovoaie intr-un zambet tern. Ea zambeste malefic, ma saruta prin aer. Si cad. Un aer cald imi trece prin stomac. Simt un gol etern. Si cad. Norii se aduna hraniti de fulgere lungi, luminile se intensifica iar frigul din sange se transforma in foc. Si cad.
Ma izbesc de scaun, intr-un mod perfect ma mulez dupa esenta lemnului. Aburii inca ies din cafea, iar tigara se stinge incet. Lumea din jur se misca, vorbeste, gesticuleaza, soarbe si inspira. Un strop de sudoare imi picura de pe frunte pe mana. Ma trezeste mirosul de sange crud. Il simt siroind pe gat. O picatura rece. Ea a plecat. Urme de ruj se vad pe trei tigari stinse in scrumiera. O umbra de parfum se simte pe cana de cafea. Pe masa, langa farfurioara, e un pix. Il iau si ma gandesc: i-l dau maine la cafea sau o astept afara, inainte sa intre?
Ma ridic, achit nota si ies in strada. Soare, vant, gunoi si claxoane.
Injuraturi, strigate, balti si caini costelivi.

Nu credeam sa-nvat a muri vreodata

2008-04-22T18:50:00.000+03:00

Vant, picaturi grele de ploaie, nori negri si mizerie cotidiana. Merg, ma plimb, plang si zambesc, iubesc si urasc frumos, iert si pedepsesc demonic. Dar totul se reduce la somnul vesnic, la eliberarea mintii si la invierea sufletului.
Frunzele verzi zboara in aer si-n timp, petalele ciresilor se izbesc in iarba uda. Sunt trist si rad in armonia plansetelor care ma inconjoara, iar tu negi ca m-ai fi iubit vreodata. Copacii se rup, claxoanele zbiara. Nu vreau sa mai respir. Ochii lacrimeaza, picuri de sudoare-nsangerata cad in praf. Sabii ascutite-mi intra-n suflet. Mor, incet si tandru.
Un caine vagabond ma saruta de ramas bun, ciorile imi dau tarcoale. Nu pot sa mai tolerez focul amar ce-mi arde-n trup. Strang pumnul si inchid ochii. Inima se opreste, creierul isi da duhul.
Tu, te uiti, esti mahnita. Iti indrepti privirea spre cer, spre Providenta, te intrebi uimita "de ce?". Nu vei afla raspunsul, pentru ca te temi de el. Te temi, de asemenea, sa stii ca nu te voi mai cauta, ca nu-ti voi mai scrie, ca am incetat sa exist. Am scapat de esafodul comunitatii, de gunoaie si politica, de tradare si falsa modestie, de principii indelung dezbatute si strivite sub rotile limuzinelor. Nu-mi mai pasa de politica, dragoste, bani. Imi pasa doar de mine.
Eu sunt mort si tu esti vie. Dar eu sunt viu si tu esti moarta.

O sticla de vin, doua saruturi si un prezervativ

2008-04-07T11:20:00.002+03:00

Stii genul de senzatie in care te gasesti ca urli in minte "Ba da repede a mai trecut!"?
Se intampla des in cazul in care obtii numarul unei tipe cunoscute pe autobuz si o suni. Te vezi diseara in fata la Mall. Mergeti vis-a-vis unde e un restaurant bunicel (ii arati ca iti permiti, ce naiba). Luati cate o pizza si o sticla de vin rosu; povestiti, aveti atat de multe in comun. La plecare va sarutati discret, iti imaginezi deja o prietena nu prea fomista si care bea rafinat. Ei bine, se apleaca usor spre urechea ta si iti sopteste: hai, mergi la mine sau vin eu la tine? Si noaptea trece, iar dimineata te trezesti mahmur, cu scrumiera varsata si un bilet pe masa: cand mai vrei, suna-ma. Te pup, Denisa.
Summit-ul OTAN, Romania, Bucuresti, 2008. Politisti, SRI, SPP, masini alungate din oras, ministri extaziati, strazi samponate si panselute infipte in ciment. Panica, lume agitata, euforica. Psihedelicul se intampla, iar Bush face cu mana la blitzuri. Sarkozy recunoaste Kosovo si e mandru pe scena langa Merkel; Putin ii da sobru pantofii la pupat lui Basescu, iar Tariceanu se da mare cu citate din Kafka. Posturile radio si TV se intrec in prezentari, iar tu urmaresti interesat. Si noaptea trece, te trezesti sambata dimineata. Se strang gunoaiele, se impaturesc covoarele, in strazi se toarna gropile la loc. "Procesul" incepe iarasi, mama ei de Romanie. A trecut summit-ul!
S-o sun pe Denisa sau sa comand un summit nou?

Ea

2008-02-22T17:49:00.003+02:00

O privire, o rasuflare, o trepidatie. Inima pulseaza, pupilele se maresc, iar muschii zvacnesc. O adiere calda iti sufla in obraji, un miros ciudat, dar placut iti inunda narile. Buzele ti se usuca, iar corpul continua sa tremure. Fiori reci iti trec prin stomac si totul pare in jurul tau feeric. Nodul din gat nu-ti da voie sa te exprimi verbal, membrele nu mai raspund la comenzi, creierul e extaziat.
Zilele, saptamanile, lunile, trec fulgerator. Ochii refuza abjectul monoton si percep doar splendoarea. Pielea degetelor nu cunoaste altceva decat finetea extrema, atinsa bland.
O imbratisare de buze dulci. Amarul se transforma in dulce, coerenta in ilogism, iar ordinea in haos. Peretii cladirilor se crapa, apele involburate bat in diguri, tuna, fulgera, iar Dumnezeu te admira. Plutesti deasupra tuturor si tipi extaziat. Nimic, dar absolut nimic nu te poate perturba. Razi in hohote, dansezi, alergi pe nori razleti. Universul, eternul Univers, e la picioarele tale, esti stapanul primului atom si al ultimei planete...
O privire, o rasuflare, o trepidatie. Totul se schimba. Fumul se imprastie, praful se aseaza, iar gandurile se intrepatrund. Kosovo e stat independent, petrolul se scumpeste si Bin Laden se plimba cu bicicleta pe K Street.
Cand vei mai rupe iarasi ordinea dezordonata a lumii contemporane fade?

Frumoase clipe ale mortii

2008-02-13T14:02:00.003+02:00

Ti-ai pierdut vreodata cunostinta? Sa stai sa privesti spectacolul grobian al politicii romanesti, sa auzi "zoaiele de pe fereastra" cum picura pe integritatea ta si a concetatenilor tai. Sa mirosi gunoaiele de sub geam si sa simti frigul iute din venele batranilor "europeni". Si, deodata, sa cazi pe-o parte; membrele sa ti se inmoaie, sangele sa ti se infierbante, iar creierul sa o ia razna. Intuneric, iubire si mantuire. Umbre zvelte fug printre copacii infipti in ciment, ceata se amesteca cu praful, iar ochii tai lacrimeaza cenusa. Dureri imense te cuprind, simti ace infipte in carne, respiratia-ti incetineste, te ineci progresiv cu apa ce curge din ceruri. Nu-ti mai pasa de presedinti, locuri de munca, bani sau masini, prieteni sau dusmani. Nimic nu pare a fi mai important decat a gasi o explicatie a calvarului care te-a invaluit. Te prabusesti in abis, incerci sa te prinzi de cateva idei ramase prin fum. Aluneci constant, iar puterea ta se preface in disperare, dragostea ta se transforma in urlete. Iti simti sfarsitul. E aproape. Te cheama la el si tu nu faci decat sa te zbati neputincios. Nu-ti folosesc nici Nietzsche, nici Sartre, pasajele din Biblie ti se par indiferente, Buniakovski si Fermat iti ranjesc timid; singurul care e langa tine, e Cioran, ce-ti sufla aer rece in ceafa.
Iti revii brusc, te doare ingrozitor capul, tremuri de frica. Ti se pare ca au trecut secole. Esti debusolat. Iti aprinzi o tigara, te uiti in jur: nu au trecut decat cateva secunde, Basescu injura, Gheorghe "pune taxa la zid", doi puradei canta manele sub geam.
Inchizi televizorul, te intinzi si-ti spui dezamagit: ce naiba ba, n-am murit?!?!

O iubire ca-n povesti

2008-02-02T21:21:00.000+02:00

Romania, cetatenii sai si anul 2008.
A fi cetatean si mai ales a fi cetatean roman este foarte complicat.
Te trezesti de dimineata, te duci la munca, vii acasa si mananci bors si piure cu carnati. Uiti sa faci dus, de obosit ce esti, te bagi in pat si deschizi televizorul si-i vezi pe aia certandu-se pe tema taxei auto. Adormi. Si in somnul tau profund ai un vis frumos. Se face ca sotia e indragostita de tine, ca bemveul din fata portii e al tau, ca prin casa misuna trei servitori intrebandu-te ce mai doresti. E duminica si nu te duci la lucru. Te gandesti sa iesi la o plimbare, sa alergi cu bolidul tau pe autostrada, sa privesti natura mirifica ce te inconjoara. Seara vine incet, in zare se vede soarele apunand, iar tu iti iubesti viata, iti iubesti tara miaculoasa. Dupa o gura de scotch, te asezi in fotoliu, deschizi o carte buna si pufai un trabuc. Ai o discutie interesanta cu nevasta, o saruti de noapte buna si adormi linistit.
Te trezesti la 5.30. Mirosi a transpiratie si fum de tigara. Te dai jos din pat, calci pe o sticla de bere pe drumul spre veceu. Te speli pe ochi, te caci, te imbraci. Iti pui bors in borcan si pleci. E duminica azi, dar marlanu' ala iar te-a chemat la munca. Te gandesti ca nevasta-ta nu te-a mai cautat de vreo luna, de cand a plecat la maica-sa, o injuri printre dinti, iar intre timp treci pe langa un BMW pe care il zgarii nervos cu cheile. Afara ploua, baltile se umplu, iar tu astepti tramvaiul. O sa treaca si ziua asta...
Si vei trai fericit pan' la adanci batraneti.

S-a jucat cineva, vreodata, cu mintea ta?

2008-01-16T11:59:00.000+02:00

La inceput totul e vag, nu intelegi nimic. Esti din ce in ce mai nervos, vrei sa afli mai multe, sa nu intri in jocul ala la sfarsitul caruia nu stii daca pierzi totul sau castigi absolut nimic. Te opui. Iti folosesti toate mijloacele de aparare. Urli in mintea ta, omori cu ochii tai turbati, te zbati in neant, nu auzi decat sunete diforme si nu poti mirosi decat parfumul disperarii. Cu cat incerci sa iti gasesti calea, cu atat mai mult de abati de la ea, plutesti in deriva, esti debusolat, totul e un nonsens. Florile ti se par ofilite, iarba - murdara, cerul - negru, dragostea - ura. Inima iti bate foarte tare, o simti iesind din piept. Sangele ti-e fierbinte, il simti in tample, zguduindu-ti creierul.
Si deodata iti dai seama. Te uiti in oglinda, in proprii-ti ochi, iti gusti propriul sange cald, pui mana pe tine si iti simti pielea rece. Te gandesti "ce fac eu acum? de ce?". Si instant, incepe sa-ti placa totul. Tremuri si realizezi ca iubesti asta. Iubesti ca cineva sa se joace cu mintea ta, sa ii dai sansa de a crede ca te domina, ca te modeleaza ca pe-un bot de lut. Cand tu stii de fapt ca impotrivirea facea asta. In mintea ta totul s-a schimbat. Nu te mai doare nimic, iar sentimentul de neintelegere a trecut. Acum tu esti deasupra tuturor. Si vezi cum toti se zbat si cum toate au sens, pentru tine. Vrei ca totul sa continue, vrei sa te doara mai tare, sa te zbati mai mult si nu mai poti. De ce? Pentru ca acum tu esti cauza pulsatiei, a tremurului, a neintelesului. Ii impingi sa creada ca ce fac ei e zero pentru tine si vor sa dea mai mult, sa incerce sa te satisfaca mai dinadins. Razi, nu mai plangi. Ti se pare iesit din comun de frumos sa admiri ceea ce altii admirau pentru tine, sa aranjezi totul pe tava, dupa bunul plac.
Cand cineva se joaca cu mintea ta, nu te impotrivi. Din contra, fa-i pe plac. Si vei obtine puterea absoluta, vei vedea in ei sclavii din care tu faceai odinioara parte. Le vei bea sangele cu o pofta nemarginita si le vei inghiti strigatele de disperare cu o apetenta inimaginabila. Te vei simti peste toate si toti. Vei ajunge in ceruri si ti se va parea o banalitate.

And that should be love, my friend...

NU zambi, ieri a fost la fel de rau ca maine

2008-01-10T19:28:00.001+02:00

Ce suntem noi, oamenii? Umbre care alearga de dimineata pana seara prin fum si praf. Cadavre ambulante aruncate intr-o lume terna, plina de dezgust si prostie. Flori ofilite, strivite de ganduri anoste si calcate in picioare de zei autosuficienti.
Sentimentele pe care vrem sa credem ca le avem ne rod continuu si ne permit doar sa visam cu ochii deschisi, sa ne amagim ca traim.
De fapt lumea din care facem parte nu e decat un cimitir imens cu suflete putrezite si minti indolente in care ne zbatem pana ne nastem cu adevarat. Cea mai reala viata pe care o avem se consuma dupa moarte, nu inainte. Din prea mult zel ne chinuim sa cladim, sa acumulam, sa iubim, iar la un moment dat sa pierdem tot. Nu ar fi oare mai simplu sa trecem peste actualitate, peste istoria eroilor si marsaviilor, peste masinile si vilele noastre, peste cuvintele aruncate in vant de prietenie, dragoste, ura si sa ajungem dincolo, unde perfectiunea se imbina cu candoarea sufletului?

Rasculare impotriva vietii.
Ma intreb zilnic, dimineata cand imi deschid ochii si aud mirosul infect al cotidianului, ce caut eu aici? De ce sa fiu eu pionul unui demiurg nebun, soldatul unui general smintit sau praful de pe cizmele unei natii fade?
Tot ce se intampla in jurul meu nu are legatura decat cu abjectitatea dusa la extrem, cu modorania paroxistica si sentimente demonetizate. Nimic nu se intelege cu nimeni si nimeni nu intelege nimic din imperfectiunea esafodului sablonului.

Moartea e cea care decide de ce si cat vei mai suferi. Ea este cea care te salveaza sau isi bate joc de tine pana intr-un moment anume. Este singura care te ajuta sa intelegi ca viata este o etapa peste care vrei sa treci sau nu, peste care ar trebui sa meditezi sau nu. Este singura la care te rogi cand nu mai suporti vicisitudinile surorii ei malefice. Este in definitiv un dar pe care il accepti sau il refuzi. Este iubire nemarginita, bogatie unica si consolidare vesnica a prieteniei.
O secunda in neant iti aduce fericirea, implinirea, o viata pe pamant nu te lasa decat cu un sicriu gol si o mana de pamant pe piept. Viata pe care iubesti tu atat de mult se termina brusc, nestiind cand si de ce, iar tu te zbati, urli, necunoscand ce urmeaza. De fapt nu exista frica de moarte, ci de necunoscutul care o invaluie. Nu exista frica de moarte ci de durerea provocata de sfarsitul vietii. Ce nu stii tu este faptul ca celalt inceput iti aduce nemurirea si eliberarea.

Fara final. Fara morala. Fara sens ascuns. Fara sens pentru... tine.

Mileniul III

2007-12-15T21:31:00.000+02:00

Romania, Europa, 2007
Zi de zi treci prin lucruri care te marcheaza mai mult sau mai putin. Si cu fiecare minunatie pe care o asimilezi, cu atat mai mult iti creste imunitatea la uimiri si disconsiderari.

1. Dimineata asteptam pe cineva, cand am auzit "Nu te supara, imi spui si mie te rog..." - instant si instinctual ma uit la ceas, dar urmeaza continuarea "... in ce zi suntem azi?!" Perplex, ma intorc, ii raspund batranului si trec mai departe.

2. De mic, parintii m-au educat. Si in educatie am auzit si "ajuta pe cine si cum poti si vei fi ajutat". Total fals. In Romania ajuti, iar apoi, in caz ca ai nevoie de un serviciu minor, ti se intoarce spatele, esti injurat. Dezamagire mare.

3. In mijlocul Iasiului sunt cai. Si acesti cai se plimba nestingheriti prin parcari, printre masini, prin multine. Imi plac, de obicei, caii, dar astia intrec masura la fel de mult ca magarii cu stampila "VOTAT" pe frunte.

4. In UE nu exista electricitate. Sunt sate, multe sate din Romania care nu doar nu au auzit de televizor, dar nici macar de becuri. Sursa de lumina e cea naturala sau cea de la lampile cu gaz. Am vorbit cu un astfel de "cetatean cu drepturi depline" care mi-a zis "eh, asta e! Am trait 60 de ani fara, parintii mei au trait fara, ce daca or trai si copiii mei asa?".

5. Platim taxe, roviniete si nu primim in schimb decat gropi pline cu apa, pietris in parbrize si noroi pe bocanci.

6. Un cetatean, consilier in Vanatori, Neamt, a propus exhumarea tuturor cadavrelor de rromi din cimitirul local si mutarea lor in oricare alta parte. Probabil, dupa moarte, nu vrea sa i se cante muzica lautareasca prin vecini.

Aceasta este o bucatica din Romania mileniului 3, anul de gratie, 2007. Iti place unde traiesti, iti plac oamenii din jurul tau si politica lor?
LA MULTI ANI, natiune romana!

Universul

2007-12-01T20:19:00.000+02:00

Ai vazut vreodata universul in fata ta?
Universul e o picatura ce se prelinge pe paharul tau de apa rece. O privesti nedumerit, ea se scurge incet, incet si deodata dispare in adancul vidului creat de mintea ta. O fractiune de secunda ti-a frapat vazul. Ai observat capatul universului, printre gene, pana-n palma ta. Ai simtit raceala si umezeala sa. I-ai mirosit prospetimea.
Universul e o umbra de floare. Un maldar de petale de trandafir rosu. E o umbra de miresme dulci, lumina opaca ce-ti strabate tamplele.
Universul e un punct de dragoste intr-un infinit de ganduri. Un sarut lung pe buzele atotstiutoare. Un fior pe sira spinarii la atingerea pieii catifelate din bratele tale. E imbratisarea simturilor tale a unei perechi de ochi mari, albastri, in paradisul cerului.
Universul e o carte buna fumata intins pe pat. E cititul randurilor incomensurabile cu miros de hartie. E simtul literelor moi pictate cu cerneala calda.
Universul e o gura de fum dens inspirat pana in adancul constiintei tale, expirata greu in frunzele uscate de ganduri grele.
Universul e un cantec ce iti lumineaza corpul, iti face parul de pe membre sa tresara. E un fulger care te atinge si iti este psihedelic.
Universul e aerul prin care plutesti, cazand usor. E izbirea de pamantul moale, plin de iarba si roua. E atingerea razelor pe pleoape, pe fata, pe gat.
Asta e universul. E totul in toate: lumanare ce arde necontenit in bezna labirintului tau. Dorinta de a spune cu lacrimi in ochi "mai stai, nu pleca", zambet larg sub clar de luna, urlet de singuratate si disperare in mijlocul multimii, uimire si nedumerire.

Cool

2007-11-23T20:33:00.000+02:00

Toata lumea stie ce inseamna cool. Si absolut toata lumea vrea sa fie sau sa para ca este cool. Cool inseamna sa mananci de 500 000 lei o data, sa bei whiskey scump, sa fumezi tigari rare aprinse de la o bricheta "adevarata", sa te imbraci bine de la Versace, D&G, Armani, TinaR (asta e discutabila), sa porti Nike, Adidas, Puma, sa te plimbi cu Meleu, X5, Infinity.
Exista insa si abateri de la regula. Despre aceste abateri voi vorbi in continuare. Cea mai importanta exceptie e cea din motive financiare. Acum cateva zile am fost la tara, la bunici, in nordul Moldovei, la granita cu Ucraina, intr-un sat numit Pomarla. La plecare am luat autobuzul, de dimineata, care sa ma duca in cel mai apropiat oras. Oras spre care fac naveta saptamana de saptamana cativa liceeni ce stau acolo in gazda. Ei nu sunt cool. Nu stiu ce inseamna sa fii cool si nici nu-si permit asta. Langa mine s-a asezat unul din ei. Mirosea a spalat, a baie saptamanala facuta intr-un lighean, langa soba, intr-o casa cu doua camere. Imbracat curat, cu o pereche de blugi, un pulover negru si o geaca de fas, toate cumparate de la second-hand-ul din centru. Doar baschetii sai de doua sute de mii luati de la fosta cooperativa erau plini de noroi. Avea cu el un ghiozdan mare in care si-a adus cartile si caietele si doua genti de rafie - mancarea si schimburile pe saptamana ce urma sa inceapa. Autobuzul a pornit greoi, lasand in praf si fum mama elevului si inca vreo doi parinti. Am intrat in vorba cu el. Are inca trei frati mai mici acasa, parintii nu lucreaza (nu au unde), doar taica-sau mai merge cu ziua prin sat sa ajute la treaba vreun batran neputincios. Traiesc din alocatii si ajutorul social, bani care se impart la randul lor pentru gazda, rechizite si haine. Ajungem in oras, se da jos, se uita trist la cerul innorat si porneste agale.
O pereche de blugi, un pulover, o geaca, o pereche de pantofi, un telefon, un pachet de Kent si o bricheta BIC. Ma urc in urmatorul autobuz, pun rucsacul cu gem de la bunica jos si ma gandesc, privind prin praful de pe geam: imi permit sa fiu cool; si la ce bun? de ce sa fiu? eu nu sunt cool, nu vreau sa fiu si nu voi fi! Fii tu cool, dar aminteste-ti de cei care nu-s.
Aceasta este o simpla consemnare. Daca vrei sa stii mai multe, iesi afara, in fata blocului si asteapta cateva secunde. Vei vedea cool-ul in toata splendoarea grotescului sau.
Cool, nu?

Aaah

2007-11-11T14:08:00.000+02:00

Am o intrebare pentru tine. Una simpla: de cand nu ai mai zis tu "aaah"? Acel cuvant modest, curat, care-ti provoaca liniste, eliberare, fericire.
De cand nu ai mai stat dimineata, pe terasa casei, intr-un sezlong confortabil, la o masa mica, acoperita cu sticla, band o cafea? O cafea buna, cu doua lingurite de miere si doua cutiute de lapte instant, pe care sa o savurezi privind vantul insorit al zorilor?
De cand nu ai mai fost intr-un bar linistit, cu muzica lenta, care sa te "chill out", cu luminile palpaind in veioze, pe un fotoliu de piele, gustand linistit o gura de scotch si pufaind autosuficient din frunzele de tutun curat ale unui trabuc, aprins incet la un bat din lemn de cedru?
De cand nu ai mai stat tolanit pe iarba, mirosind pamantul negru, la umbra unui visin batran dintr-ale carui fructe bunica ta iti facea odinioara cea mai buna dulceata din lume? De cand, acolo, in universul rural al ancestralitatii, nu ai mai citit o carte buna, privind melancolic la cerul bleu si soarele rotund?
De cand nu ai mai fost in oras, spre exemplu sus, la Mall, cu o fata dulce, mancandu-i ochii suavi din priviri plapande si plescaind in gand prajitura cu ciocolata amaruie?
De cand nu ai mai vazut Dog Day Afternoon intins pe spate, dand floricele pe jos si iubindu-l pe Al Pacino?
Stii de cand? De cand ai inceput sa fii ocupat, sa uiti ca existi si ca sufletul tau trebuie hranit. De atunci ai uitat sa spui "aaah" cu o patima superioara celor ale lui Hristos. Ai uitat sa simti aerul in adancul plamanilor cand inspiri puternic si sa sufli lent trei vocale lungi si o consoana fricativa; ai uitat sa te bucuri, sa te eliberezi de stresul esafodului cotidian.

Du-te pe balcon, deschide mare fereastra, priveste apusul si macaraua aia mare de sub cer, mangaie pe crestet frunza aia adormita pe tocul geamului si striga tare: AaaH! - o sa-ti placa.

Viata

2007-10-21T22:33:00.000+03:00

Camera intunecoasa cu o biblioteca imensa din lemn de nuc in care sta asezata perfect o multime de carti. La lumina lunii se vede o masa de lemn masiv, alturi de care se gaseste un scaun confortabil, tapitat cu piele neagra.
El intra , se aseaza usor, impasibil, aprinde o veioza clasica ce supravegheaza intreaga masa. Isi toarna tacticos, intr-un pahar de cristal, whiskey. Aprinde o tigara, trage cateva fumuri si ia o gura din eternul scotch. Apuca stiloul Montblanc, ii scoate usor capacul greu si incepe sa scrie pe o coala alba de hartie.
"Am avut doua fiice. Stefania avea 7 ani. Andreea avea 9 ani. Era cea mai mare. Amandoua aratau la fel, ca Diana. Ea a fost sotia mea. Aveam si un caine, Bella. Un bichon.
Obisnuiau sa ma trezeasca de fiecare data, sambata dimineata, fredonandu-mi melodii ale celor de la Beatles, in armonie. Atat de frumos. Diana nu m-a judecat niciodata. Nu era cicalitoare, cum sunt unele sotii.
Intr-o zi au fost s-o viziteze pe sora Dianei, Elena si pe fetele ei din Boston si au luat-o si pe Bella deoarece eu trebuia sa am o intalnire de afaceri si nu au avut incredere ca o s-o hranesc.
Si apoi toti trebuia sa mergem la nunta micutei verisoare a Dianei in Los Angeles si trebuia sa ma intalnesc cu ele acolo.
Asa ca am plecat sa ma intalnesc cu ele in Los Angeles si in drum spre aeroportul JFK,
eram intr-un taxi, cand am auzit la radio... Am ajuns acolo si un om mi-a spus
ca avionul era din Boston. Altul a zis ca sunt doua avioane. Apoi am intrat in aeroport si
m-am uitat... M-am uitat la televizor si... Am vãzut. Am vazut si am simtit in acelasi timp. Le-am simtit arzand...
Nu m-am plans niciodata de viata. Am refuzat sa intru in jocul ei murdar. De fiecare data cand aparea o problema, o rezolvam si ii radeam in fata. Acum totul s-a schimbat. Viata m-a doborat. M-a lovit unde nu putea nimeni sa o faca mai bine.
Urasc viata!"

Semneaza hartia in timp ce lacrimile sale lovesc necontenit hartia.
Scoate din sertar un Remington, il pune la tampla si trage. Mana ii aluneca pe langa corp, arma izbeste parchetul, iar capul ii cade pe masa. Sangele cald intalneste lacrimile sarate si formeaza un amestec omogen care picteaza scrisoarea intr-un mod deosebit.
Camera miroase acum a fum scump, a whiskey vechi si a plumb incins ...

Viata e mai urata ca politica!

Scriu

2007-10-06T21:59:00.001+03:00

Imi place sa scriu. De obicei scriu noaptea. Intunericul inseamna, pentru mine, liniste. Iar linistea inseamna concentrare, dorinta de expunere a gandurilor in cuvinte pictate subtil cu cerneala. Da, cu cerneala! Caci nu pot sa scriu ganduri cu taste. Mi se pare un nonsens sa incepi sa te gandesti la lucruri frumoase/urate, traite/auzite, impresionante/fade, si apoi sa le trantesti pe ecran, prin niste bucati de plastic. Nu sunt absurd, nu sunt inapoiat, dar pur si simplu cred ca PC-ul e pentru cu totul altceva decat pentru a scrie cronichete, tablete, nuvele, romane sau chiar declaratii de dragoste.
In alta ordine de idei, cuvantul scris pe hartie, cu cerneala, e mult mai viril. E o entitate pana la urma, pe care, daca vrei sa o stergi de pe ecran, dai delete sau backspace. Pe hartie insa, cuvantul ramane taiat, mazgalit, si-ti impune parca sa fii mai atent la ce scrii si cum scrii in continuare.
Inca o problema este aceea a marcii, caci fiecare are propriul sau stil de scris. Or calculatorul uniformizeaza si, totodata, banalizeaza aceasta "arta". De exemplu o scrisoare de dragoste sau un biletel trimis printre banci, in timpul orelor, in care ii marturisesti in sfarsit dragostea ce-o nutresti de cateva saptamani, are mult mai mult farmec decat "te :X:X:X" sau ":*:*:*>:D<" aruncate printre ferestre de mirc, mess, in pauza de la fifa sau counter, presat de sunetul redat la maxim de boxe. Si nu in ultimul rand, trebuie remarcate cuvintele ce miros a cerneala proaspata si fum de tigara sau a parfum imprimat de mainile care se chinuie sa tina pasul cu gandurile. E aceeasi chestiune de originalitate. Acum nu e noapte si nici liniste, insa scriu. Si scriu pentru ca simteam nevoia sa marturisesc cele de mai sus. Si totusi daca as mai avea o foaie de hartie la indemana poate as mai dicta degetelor agatate de pix cateva fraze. Dar foaia ajunge la final, scrumiera se umple, iar telefonul ma anunta ca trebuie sa plec. Ne mai vedem. Pa! Stai, trebuie sa transcriu totul intr-un document word/notepad, ca nu va pot trimite coala mea plina de originalitate, coala mea alba cu insertii de cerneala, la fiecare. Uite aici intervine calculatorul.

Love is death

2007-09-18T18:39:00.000+03:00

"Dragoste la prima vedere". E frumoasa expresia asta, sunt frumoase si cuvintele ce o compun: "vedere" - capacitate binecuvantata de a pipai cu ochii miresmele culorilor, "prima" - cifra, zi, luna, iubita, leafa - sunt printre cele mai importante si marcante si "dragoste" - una din cele mai slavite taine ale muritorului, ravnita de zei si adulata de poeti.
El primeste un telefon de la un prieten ce trebuie sa soseasca peste doua-trei ore, la autogara, care-l roaga sa-l intampine caci nu stie bine orasul. Se imbraca, iese din casa si merge incet, sub adierea vantului de toamna, pe strazile proaspat spalate de ploaia dinaintea soarelui suav de acum. E depasit de Ea. Se uita cu coltul ochiului si o vede: trup subtire, par saten, prins intr-o coada ingrijita, e imbracata in negru, dar gatul ei fin radiaza opusul culorii pe care o poarta - blandete, delicatete.
Lui ii stralucesc ochii si e multumit ca ea s-a intors sa-l priveasca discret. Merg unul in spatele celuilalt si parca isi vorbesc din pasi, prin soapte spuse-n minte.
Ea traverseaza, iar El, culmea, trebuie sa traverseze prin acelasi loc si zambeste ca si cum Providenta i-a facut un favor. Ea se intoarce iarasi si surade candid, in timp ce se strecoara printre masini si ajunge in partea cealalta de strada. El viseaza parca, aude un zgomot in surdina. Simte o durere in tot corpul, cade. Aude tipete, frane scartainde. Ochii plini de lacrimi aparute de nicaieri o urmaresc pe Ea. Si Ea se intoarce, iar zambetul ii ingheata. Il vede intins pe sosea, sub rotile unui camion.

Never seek to tell thy love / Love that never told can be.

Gandirea

2007-09-16T17:53:00.000+03:00

Ce este gandirea?
O intrebare la fel de grea ca "ce este Dumnezeu?" sau "exista viata dupa moarte?".
Gandirea este: facultate superioara a creierului omenesc, care reflecta in mod generalizat realitatea obiectiva prin notiuni, judecati, teorii.
Dar hai sa-ti spun eu ce e de fapt gandirea. Pentru unii ea este un lux, e ca o geanta Louis Vuitton sau o scrumiera Versace; de aia nici nu si-o permit - e un Mercedes aparut intr-un sat indepartat din Romania, care uimeste, incremeneste priviri, dar care nu poate fi cumparat.
Pentru altii, insa, reprezinta o parte din viata. Ea se regaseste cu aceste persoane dimineata, la cafea, pe veranda, citind ziarul, sau la amiaza, in fata calculatorului, rasfoind mail-urile si stirile zilei, sau la serviciu, sau la scoala, sau seara la cina, in sanul familiei si chiar inainte de a adormi, privind tavanul. E naturaletea exprimarii gandurilor, a ratiunii.
Si mai stii ce e gandirea? E un sentiment de repulsie, de frica, de incertitudine si scepticism, comasate si legate de persoana care o practica. Pai ce, ti-ai inchipui tu sa traiesti cu cineva care gandeste? Ai face tu amor cu acel cineva? Nu! Pentru ca nu e imbracat trendy, nu are beemveu, n-asculta manele si 3-sud-est. A, si sa vezi cum arata: are ochelari grosi la ochi (nu atarnati de ceafa) si parul dat peste cap; si daca n-are ochelari tot ciudat arata, ca se uita tot timpul in neant. Aiurea! N-ai tu nevoie de cineva care sa citeasca mai mult decat ghidul TV, horoscopul si mica publicitate. Si ce-ti trebuie tie sa asculti aberatiile si intrebarile "filosofice"? Si altceva mai bun de facut n-are decat sa nege si sa se indoiasca tot timpul?!

Gandirea e ca medicamentatia pentru prostata: necesara numai celor care au cu adevarat nevoie de ea si ii ajuta, dar deja un semn de exclamare daca o urmezi pentru oamenii din jur

Cati ingeri pot dansa pe un varf de ac?

2007-09-05T11:52:00.000+03:00

Eu cred ca Dumnezeu e unul! Si mai cred ca el este impotriva religiei. Si acum ma refer la religia politica, administrativa si economica a zilelor noastre si a trecutului.
Definitia religiei este urmatoarea: sistem de credinte (dogme) si de practici (rituri) privind sentimentul divinitatii si care ii uneste, in aceeasi comunitate spirituala si morala, pe toti cei care adera la acest sistem.
Ce inseamna de fapt religia? Ea inseamna o putere absconsa oamenilor de rand. Este puterea din spatele puterii. Este cu totul altceva decat ar trebui, in definitiv sa fie.
Sa ne gandim, spre exemplu, la inchizitia bisericeasca, cea care propunea multe metode eficiente de schingiuire ("pentru ca nu strica sufletul, ci numai carnea pacatoasa") si omor, pentru calauzirea pe drumul cel bun. Un alt exemplu este organizarea cruciadelor, a asa-ziselor "razboaie sfinte" cu consecinte mai mult negative decat pozitive (masacre, exploatarea populatiilor cucerite).
In prezent, religia are rolul de a permite imixtiunea politicului in treburile sale, de a permite acumularea de capital politic, de a face supozitii, de a avea teme de talk-show-uri la TV si la radio.
Religia insa, pentru mine, nu are mare importanta, din urmatoarea perspectiva: poate fi islamica, ortodoxa, catolica, adventista, dar atata timp cat pastreaza invataturile de baza ale propovaduitorilor si nu imi lezeaza in vreun fel libertatea de gandire si actionare, in limitele permise, este in regula si o respect. Dar nu am nevoie de Becali sa-mi spuna sa-l aleg pentru ca o sa faca el stat democratico-religioso-bla-bla-bla! Si nu am nevoie de Basescu si instrumentele sale politice sa imi demonstreze cat e de credincios! Si n-am nevoie nici macar sa stiu cata politie politica a facut sau n-a facut urmatorul patriarh si nici sa stiu cine va fi el sau ce planuri are, pentru ca influenta sa asupra credintei mele sau, mai mult, a mantuirii mele, este zero!

Si inca ceva, daca e sa ne legam de lucruri din astea: "cati ingeri pot dansa pe un varf de ac?" (A.G.) - astept raspunsul pe adresa mea de mail -

Somnul dinspre moarte

2007-08-20T17:27:00.000+03:00

...
Unul dintre insurgenti scoate un AK47. Camera foto imi ingheata intre degete, inima imi ingheata in piept, iar rasuflare imi este bruscata de imbranceala unui soldat. Cad pe solul galben, dur, langa un tufis uscat, ma dau peste cap dintr-un instinct salutar si ma rezim de un zid de locuinta daramata. Soldatul sare intr-o parte, ramane pe burta si trage cateva focuri inspre cel ce nu mai era acolo. Fugise in cele doua-trei secunde, cate ii trebuisera salvatorului meu sa se aseze strategic.
Ii multumesc, imi zice sa fiu atent si ma trage in spatele lui spre un punc mai sigur. Imi vorbeste incet pentru a nu fi auzit de inamic. Ma trage inca. Si, deodata, imi da drumul intr-o mica smuncitura, cade in genunchi, iar din gat ii sare sange. Incearca in zadar sa opreasca hemoragia, eu ma apropii de el cu intentia de a-i acorda un minimum de ajutor, oricare ar fi putut fi acela in momentul respectiv. Sunt aruncat in spate. Nu-mi mai simt corpul de la piept in jos. Ma uit speriat si nu-mi vad picioarele! Uit de orice si incep sa urlu, de frica si apoi de durere. Toul este plin de sange in jurul meu. Ma uit la soldat si vad ca are in mana cuiul unei grenade. In agonia sa, cu intentia de a-si sfarsi treaba si de a-l omori pe cel care-l impuscase, a incercat sa-l elimine cu o grenada, dar puterea sa nu i-a permis-o; a scapat-o langa mine.
Ma uit debusolat in jur. Stiu ca mi-a sosit sfarsitul, lucru accentuat de aparitia insurgentului. Isi incarca agitat arma, ma priveste in ochi, apoi trage de doua ori in mine. Camera foto scapa in sfarsit din mainile mele, se izbeste de pamant, se rostogoleste si se opreste langa bocancii insurgentului.
Nu mai simt durerea deloc. Respiratia mi-e din ce in ce mai rapida. Sudoarea imi curge de pe frunte, pe nas, pe fata, pe gat; se amesteca cu sangele prafuit.
Inchid ochii si... ii deschid iarasi. Ma intorc pe o parte, ma uit nedumerit in jur, inchid televizorul, ma intorc pe cealalta parte si adorm la loc.

Sfaturi de urmat!

2007-08-10T13:17:00.000+03:00

Traiesti in Romania si totul e o mare porcarie abominabila in toate domeniile?
Vrei sa mai vezi ceva in plus fata de ceea ce consideri tu in legatura cu mediul inconjurator?
Atunci citeste in continuare, noteaza si aplica!

Mergi cu automobilul, cu bicicleta sau pe jos, ca pieton, si dai inevitabil, la orice pas, de un taximetrist. Tu esti onest, nu incalci legea, il lasi sa iasa din parcare, astepti sa treaca peste trecerea de pietoni inaintea ta, dar el ce face apoi? Te injura cu capul lui gol scos pe geam, isi trimite precipitatiile verbale abject spre tine, aproape se da jos sa te bata! Ce faci tu? Taci, dai din cap, il lasi si pleci. Daca totusi nu faci asta, inarmeaza-te cu mult calm, cu puterea de a para un pumn si fa-ti un plan cat mai coerent de a-l da in judecata.

Aceleasi premise ca mai sus, dar dai de un politist. NU are rost sa te mai complici cu el: ori il lasi in pace, vorbind singur, luandu-te la intrebari "de ce nu mergi mai pe margine cu bicicleta" la ora 12.00 A.M. , cand traficul este infernal in caldura insuportabila, ori te opresti si incepi sa ii ceri legitimatii ca sa ai pe cine reclama (oricum fara un rezultat convenabil tie) pentru abuz in serviciu si altele.

Intri in magazin sa iti iei o inghetata de 1,6 RON si primesti doua gume fara ambalaj aruncate in sila de o vanzatoare la fel de infatuata ca politistul mai sus amintit. Ce faci? Incepi sa urli: de ce nu iti da restul in monede aferente, de ce daca "nu are" nu te intreaba daca nu te superi ca iti da gume in loc, de ce nu ti le da intr-un ambalaj sau macar intr-o amarata de hartie, de ce in definitiv nu iti vorbeste frumos cand tu ii spui "saru' mana/ multumesc mult/ buna ziua"; cu un ton putin mai jos, cu un aer mai rafinat si condescendent ii spui ca in urmatoarele 10 minutue chemi O.P.C.-ul (chiar daca nu o faci, iti garantez ca data viitoare nu va mai face aceeasi greseala!).

Te trezesti dimineata cu o ureche infundata, nu mai auzi cu ea si te doare enorm! Ajungi la spital si spui ca ai o urgenta, ca nu ai avut timp sa iti iei toate hartiile birocratiei de doi lei, ca te grabesti, ca nu mai rezisti, iti pocneste capul. Ce fac asistenta si doctorul chemat ulterior? Iti spun si mai ingamfati ca politistul ca nu se poate face nimic, mai mult, te indeparteaza usor pentru a face loc urmatorului pacient! Ce faci? Ignori durerea si incepi sa dai din maini, sa le spui ca banii pe care ii platesti la stat sunt rezervati in parte si pentru o minima ingrijire medicala in caz de urgenta. Nu se intampla nimic! NU faci altceva decat sa injuri usor, sa bolmojesti, sa pleci la un cabinet particular si sa nu mai dai doi bani pe statul roman si acolitii sai.

Mai sunt si altele! Mai sunt mult prea multe pentru a fi scrise si discutate. Insa ideea de baza e ca orice ai face, traiesti in Romania, esti nevoit sa te supui legilor umilitoare si tratamentelor asemenea din partea institutiilor publice sau nu. Tot ce faci de fapt este sa mori zi de zi, incetul cu incetul.

Blestem sistemul si oamenii sai sa ajunga ca mine, omul de rand, sa fie opriti de politisti, injurati sau batuti de taximetristi, ingrijiti in spitalele romane si sa-si cumpere paine de la magazinele celor pe care i-au educat atatia ani!

Hai sa murim!

2007-07-29T10:22:00.000+03:00

Hai sa vorbim despre moarte ca pedeapsa. Calduri extreme, inundatii si furtuni, accidente tenebroase, incendii si omoruri. Ce a devenit lumea in anul de gratie 2007? Ce reprezinta mileniul 3 dupa Hristos, fara El?
Zi de zi Pamantul se deterioreaza, relatia cu divinitatea se demonetizeaza, iar noi, astia muritori de rand, cu biciclete, dacii si apartamente cu 3 camere simtim din ce in ce mai acerba forta cu care suntem loviti.
Hai sa mai vorbim despre politica. Pensii marite si laudate intens sau nevotate si blestemate amar, spitale fara aer conditionat, cu gandaci si mancare proasta, borduri puse anual si strazi asfaltate si plastilina, declaratii si modoranii paroxistice.
Zi de zi politicienii alesi sau nu fac declaratii, anunta mariri si micsorari, fura cat pot si ce pot, iar noi, astia fara laptopuri de mii de euro sau masini de sute de mii, stam, ne uitam la ei si apoi ii votam iarasi.
Hai sa vorbim acum despre bun simt, etica, morala, prietenie, admiratie, dragoste, incredere. Cam asta a fost tot, am vorbit. La cat de dura e realitatea, cred ca am si exagerat cu vorba pe acest subiect.
Acum hai sa facem un sinopsis si sa vorbim despre moartea politicii romanesti si despre pedeapsa lipsei bunelor moravuri. Unde ajungem? La o societate perfecta!
Concluzia: hai sa murim!

Remember ME!

2007-06-30T10:40:00.000+03:00

REMEMBER

Remember
I will still be here
As long as you hold me
In your memories

Remember
When your dreams have ended
Time can be transcended
Just remember me

I am the one star that keeps burning so brightly
It is the last light to fade into the rising sun
And with you whenever you tell my story
For I am all I've done

Remember
I will still be here
As long as you hold me
In your memories
Remember me

I am that one voice in the cold wind that whispers
And if you listen you will hear me call across the sky
As long as I still can reach out and touch you
Then I will never die

Remember
I'll never leave you
If you will only
Remember me

Remember
I will still be here
As long as you hold me
In your memories

Remember
When your dreams have ended
Time can be transcended
I lïve forever

Remember me
Remember me
Remember me

(Josh Groban - Remember me)

Fiecare se gandeste la ce vrea pe melodia asta. Eu ma gandesc la nemurirea in urma mortii. Aminteste-ti de mine!

Pumnipicioareinjuraturi

2007-06-25T08:29:00.000+03:00

Bataia la romani e rupta din Rai. Parerea unora, multora.

Pe strada mergi linistit, treci pe langa biserica, privesti in neant si deodata auzi cum ea ii trage o palma peste fata pentru ca pune intrebari multe, iar el incepe sa urle (ea e mama, el e copilul de 5 ani).
Urci pe scari, la bloc, spre apartamentul tau de la etajul doi si inima iti crapa in doua, tamplele iti zvacnesc, iar fata ti se inroseste. Nu e pentru ca ai hipertensiune, ci pentru ca in spatele unei usi, o sotie isi ia o bataie crancena de la jumatatea sa.
" - Esti un tampit! Nu esti in stare sa iei o nota la amarata aia de matematica!"
" - Dar, tata..."
" _ Si de cate ori ti-am zis sa nu mai lasi hainele alea imprastiate pe pat?"
" - Pai voiam sa..."
" - Scuze si iar scuze...ia d'aci ca sa nu le mai spui data viitoare..."
Chelnerul vine intr-un final la masa si intreaba infumurat pricajitul ce se uita la meniu, cu ochii inlacrimati mai mult: "Cumperi ceva sau te scot in suturi afara?".
Mergi prin mall cu gura cascata la ochelari police, ciocolata cu martipan, volvo xc90 sau pantaloni paolo rossi si dai, evident din greseala, peste o ceafa mare, cheala si cu lant gros de aur la gat, de care atarna o cruce. Iti ceri considerabil scuze, iar ceafa se uita crucis, strange din dinti si lasa de inteles "daca nu ar fi agenti de paza te-as linsa!".
Pe strada, mergi linistit, cu o carte imprumutata de la un prieten si calci in flegme, auzi injuraturi si vezi sange. E doar o "banda" inerta de copii ce s-au luat la bataie de la inghetata pe care trebuia sa o dea unul din ei, caci ii venise randul.
Bataia este, asadar, cea mai simpla forma coercitiva. Creierul probabil, pentru unii, nu ajuta decat la coordonarea miscarilor pumnilor si picioarelor si la articularea injuraturilor.

Bataia e bratara de aur...

Intre viata si restul...

2007-06-17T21:50:00.000+03:00

Exista viata, pentru ca o traim. Exista moarte pentru ca ni se intampla, intr-un final. Exista oare viata dupa moarte? Exista Rai, Iad sau Purgatoriu? Evident ca da. Si evident ar fi demential sa pot vedea ce e acolo. Un prieten spunea ca oricum nu ar mai conta, ca mori si s-a stins totul. Eu nu sunt de acord cu el si am impresia, dar si credinta ca, am o constiinta atat de puternica, incat in lumea de dincolo sa traiesc, sa experimentez.
O discutie cat se poate de grea. O problema pe care si-au pus-o probabil multi, dar nu i-au gasit o rezolvare.
Viata este de fapt o scanteie. Moartea cred ca detine monopolul asupra ei, caci oricat de frumoasa sau urata ar fi prima, cea din urma reuseste sa concentreze toate emotiile si trairile intr-o secunda, acea secunda-punte intre material si imaterial. Transcendenta si imanenta, dragoste si ura, toate dispar si ajungi in intuneric. Si oare acel intuneric nu reprezinta o traire a constiintei? Sau oare Iadul si Raiul nu reprezinta un alt cumul de sentimente si trairi supuse selectiv sufletului?
Fara mii de euro sau mii de lei vechi, fara bemveuri sau dacie, fara fructe de mare si hot dog, fara blugi sau armani, esti liber. Liber sa ce? Sa gandesti! Probabil intr-o lume post mortem ai putea rationa mai mult decat acum, ai putea sa iti pui si rezolvi apoi probleme pregnante, ai putea sa ai ganduri care sa nu se piarda in alte ganduri, ci sa se rezolve simplu si deschis.
Acum esti singur sau inconjurat de prieteni. Esti fericit sau trist. Iti iubesti familia sau ii aprinzi lumanari la mormant. Razi sau urli. Dansezi sau plangi. Alergi sau stai. Bei sau fumezi. Dar atunci, cum vei fi? Vei mai avea grija tradarilor prietenilor buni? Vei mai asculta zumzaitul albinelor? Vei mai urmari cerul albastru cum se misca usor de la dreapta la stanga?
E bine ca nu stiu cum va fi? De ce? Pentru ca imi hiperbolizeaza dorinta de cunoastere a acelei lumi. Pentru ca imi creaza un nou tel, o noua problema de gandire.

Traieste si te bucura de viata. Mori si te bucura de... nimic, pentru ca poate el e mai important!

Fericit

2007-06-11T11:53:00.000+03:00

Ipoteza
Discriminarea este o practica actuala a lumii moderne desi este specifica unor perioade apuse de mult. E o dovada de lipsa de democratie si spirit civic sa fii discriminant, fie pe probleme de apartenenta politica, rasiala, sexuala sau religioasa. Ea porneste de la presedinti de state si se opreste la omul de rand.
Demonstratie
Evident, ofensatoare pentru religie, imorala si poate irationala, parada Gayfest a fost o simpla manifestare. Sa arunci cu oua, pietre, rosii, sa iei oameni la bataie si sa injuri pe strada este la fel de imoral si amoral.
Concluzie
Cu toate cele exprimate mai sus, in pofida discriminarii, injuriilor si defilarii pe strazi, punctul meu de vedere este urmatorul: daca esti homosexual este alegerea ta, este viata ta cea care are sau nu de suferit, sunt prietenii tai si familia ta care te vor sustine sau nu. Dar de ce trebuie sa stiu eu ce esti tu? De ce trebuie ca eu sa te vad pe strada in alta ipostaza decat un om care a ales ceva, dar isi vede de ale lui? Daca eu sunt admirator al trupei Parazitii ar trebui sa organizez un mars al fanilor Parazitii (care sa fie disturbat mai apoi de fanii Adi Minune)? Poate comparatia nu este prea reusita, dar subiectul este acelasi: ostentatia unei alegeri nu are nici o logica, nu are legatura cu democratia atat de des invocata pentru ca nu are lagatura cu bunul-simt, in primul rand.

Fericit ca am scris si despre asta, fericit ca viata mea e normala, fericit ca nu sunt fericit...

Alege

2007-05-29T10:13:00.000+03:00

Alege viata. Alege o slujba. Alege o cariera. Alege familia. Alege un televizor al naibii de mare. Alege masini de spalat, automobile, compact disc player-e si deschizatoare de conserve electrice. Alege sanatatea... Colesterol redus si asigurari dentare. Alege dobanzi fixe, plati amortizate. Alege o casa. Alege prieteni. Alege o imbracaminte comoda si bagaje asortate. Alege un apartament inchiriat cu trei camere langa o gramada de fabrici nenorocite. Alege statul pe canapea uitandu-te la emisiuni care iti doboara mintea si sufletul, indopandu-te cu porcarii. Alege sa putrezesti pana la sfarsit. Alege viitorul. Alege viata. Am ales sa nu aleg viata. Am ales altceva. Motive? Nu exista. Si chiar daca ar fi nu ti-as da. De ce? Pentru ca fac ce vreau si stiu si ce fac. Pentru ca viata merita traita pana la o limita. Dincolo de ea e transcendenta. Dincolo de ea nimeni nu stie ce e si tocmai de aia e interesanta. Dincolo e intuneric si lumina. E tot ce nu vrei tu si vreau eu. Dincolo de viata e racoare, nu ma arde soarele, dulciurile nu provoaca diabet si nu ingrasa, iar emisiunile tv sunt numai cu Gheorghe si Hurezeanu. Pot sa beau suc de portocale rosii cat vreau, sa fumez ce vreau si sa fac, in definitiv ce vreau.
Ce frumos e platonismul...
Si de fapt...Voi fi ca tine. Slujba, familie, televizor al naibii de mare, masina de spalat, masina, casetofon, deschizator electric, sanatate, colesterol, asigurari dentare, amortizari, garsoniera, imbracaminte usoara, bagaj, apartamente cu trei camere, show-uri la tv, mancare de rahat, copii, plimbari in parc, de la 9 la 5, spaland masina, alegerea puloverelor, Craciun in familie, pensie indexata, taxe, spaland covoare, traind, uitandu-ma inainte, pana cand mor.

Sau pot sa fac tot ce vreau eu pana la urma, nu? Si asta voi face...

Imagineaza-ti...

2007-05-25T00:45:00.000+03:00

Imagineaza-ti... imagineaza-ti ca traiesti, mananci, dormi, te destinzi. Visand cu ochii deschisi. Dar mai ales asteptand... intr-o camera de marimea unei bai... Acum imagineaza-ti facand toate aceste lucruri, dar mai ales asteptand pentru tot restul vietii... Imagineaza-ti ca astepti, astepti, astepti... sa mori. Eu nu trebuie sa imi imaginez, caci traiesc intr-una din acele camere. Se numeste societate. Eu o numesc iad. Bun venit in iad.
Societatea... acest pat al lui Procust. Iti restrange posibilitatile de gandire, de actionare. Te inghesuie intre necunoscuti si te face sa crezi ca esti liber sa... astepti. Astepti intr-o camera de marimea unei bai. Astepti sa treaca timpul. Astepti sa mori. Bun venit in iad.
Un iad situat pe pamant. Unde se voteaza, se urmaresc tradati in dragoste, se bea bere si se conduc dacii. Un iad care iti permite sa vezi si sa visezi, dar niciodata sa pui mana daca nu esti mare mahar.
Imagineaza-ti ca tot ce am scris nu e scris, ca astea sunt gandurile tale zilnice pe care ti le suprimi din ce in ce mai imposibil cu tot felul de idei preconcepute. Imagineaza-ti ca viata ta nu e decat o idee. Imagineaza-ti ca ce spun eu nu e adevarat. Ca totul este frumos si dulce. Imagineaza-ti moartea. Imagineaza-ti sunetul pasarilor. Imagineaza-ti atingerea unui gandac ce cade din copac pe spatele tau. Imagineaza-ti ca ti-ai imaginat astea. Acum imagineaza-ti ca traiesti in Romania, unde este bine si unde nimic rau nu se poate intampla.
Imaineaza-ti doar...

DA

2007-05-20T21:34:00.001+03:00

19 mai, dimineata, pentru prima data cand merg la vot, entuziasmat.
Abia astept sa pun stampila. Stiu ca rezultatul nu va fi acelasi cu cel dorit de mine, dar vreau sa imi adulez constiinta.
Intru, votez apasat, fac o poza pentru a imortaliza momentul si ies fericit.
Seara, rezultate preliminarii, Basescu revine la conducerea tarii. In mod bizar totul mi se pare ceva normal si nervii provocati de elucubratiile lui nu apar.
De ce? Pentru ca inca nu ma intereseaza clasa politica din Romania (poate doar ideea de social-democrat ar avea putina pregnanta asupra creierului meu) si gandul ca am fost impotriva puterii, ca am pactizat cu cei care l-au vrut mort si ingropat pe marinar, ca nu sunt ca majoritatea sa ies in strada sa ma bucur ca e el iar imi da o senzatie de exaltare absoluta.
Basescu e din nou presedinte, noi vom trai bine. Oare asa va fi?
Scenariu: Basescu e mandru ca a fost ales din nou de "poporul roman", va fi din ce in ce mai plin de sine, va injura mai mult monstruoasa coalitie PSD-PNL-UDMR-PC-PRM-eu, va bla bla bla...

Votul meu este impotriva ta domnule Basescu, iar mijloacele de care dispui dumneata sunt infinit nelimitate si imi pot taia visele pe care le am, dar in continuare iti voi spune da, sau nu, depinde de ce forma va avea intrebarea referitoare la plecarea dumitale.
Fredonez in gand versurile lui Ombladon "Ba Traiane de ce crezi ca ne e mai bine, cand nici tu nu ai vrea sa fii condus de unul ca tine?".

Fumatul nu ucide!

2007-05-11T15:19:00.000+03:00

Urasc tigara, fumul de tigara, nicotina, chistoacele aruncate prin parc si pe podelele facultatilor. Anual mor milioane de oameni din cauza fumatului. De asemenea, dezvolta o multime de boli precum cancer, infarct, ateroscleroza, infertilitate, impotenta etc.
Dar aceasta nu este o campanie anti - fumat. De ce? Pentru ca nu ma intereseaza banii vostri aruncati in scrumul urat mirositor al tutunului si sanatatea pe care o pierdeti cu fiecare tigara aprinsa. De ce am inceput atunci cu fumatul? Pentru ca fumatul ucide doar din unele puncte de vedere. De exemplu fumatul de idei bune, de bun simt si iarba nu face rau. Vai... iarba... ce cuvant suspect, ce dureri de cap si obraji inrositi de atata rusine la auzul cuvantului se simt prin imprejurari.
Iarba, ganja, marijuana, hasis, weed. Uite cuvinte ce se fumeaza. Uite cuvinte care nu provoaca dependenta, cancer si gust scarbos in gura dimineata cand te trezesti.
Campaniile media referitoare la droguri, afisele si avertismentele auzite la scoala nu opresc pe nimeni de la fumat Kent, Marlboro, LM, Winston sau Camel, nu stopeaza consumul de Kreskova, Stalinskaia, Smirnov, Sankt Petersburg, Finlandia ce ajunge pe zi ce trece la cote incomensurabile, nu anunta Fast food-uri cu hamburgeri si hotdogi apetisanti, din cauza carora obezitatea ia amploare in orice tara dezvoltata. Evident, aceste campanii isi au rostul, nu il contest si nu promovez drogurile (cocaina, LSD, heroina, opium) care distrug o viata de la prima doza. Ce fac acum este apologia unei plante inofensive. Si nu scriu cu subintelesuri, cu mesaje subliminale sau cu cuvinte nascocite. Scriu ca sa inteleaga oricine citeste aici.
Si incep...
In ciuda faptului ca oameni de pe intreg globul fumeaza marijuana de sute de ani, in SUA ajunge d-abia la inceputul anilor ’20, odata cu valul de imigranti mexicani ce-si cautau noi locuri de munca. Pentru ei, marijuana era un mod de relaxare dupa ore lungi de munca pe teren, dar americanii de langa frontiera cu Mexicul nu acceptau astfel de traditii. Se zvonea ca prin marijuana, mexicanii obtineau puteri supraomenesti ceea ce ii transformau in ucigasi si criminali in serie. Toate acestea datorita unui incident petrecut in El Paso (Texas), cand, intr-o seara, un mexican in stare de ebrietate a atacat cativa americani, astfel, guvernatorul a validat legea prin care se stipula ca posesia de marijuana era ilegala. Noua rezolutie avand drept scop controlul marijuanei a degenerat intr-un mod barbar de control asupra mexicanilor.
Marijuana a capatat o importanta nemeritata datorita perioadei in care se desfasurau actiunile oficialitatilor americane – perioada de prohibitie – in care toate bauturile alcoolice erau interzise.
De-alungul anilor, campaniile media americane care lupta impotriva marijuanei s-au folosit de toate subterfugiile posibile sustinand initial ca acest stupefiant poate genera adictie sau dependenta catre alte droguri (motiv pentru care la inceputul anilor ’50, cand consumul de heroina a crescut ingrijorator, oficialitatile au pus pe picior de egalitate aceste doua tipuri de droguri, marijuana si heroina, fara ca o analiza chimica sa se fi desfasurat) , ca poate duce la dementa, ca te poate transforma intr-un criminal, ca poti submina securitatea nationala, ca poate provoca moartea sau mutatii genetice (aceasta a fost probabil cea mai amuzanta, se presupunea ca barbatilor li se maresc sanii) sau ca poti deveni satanist.
Datorita influentei SUA asupra Natiunilor Unite, in 1961, 100 de tari au picat de acord ca marijuana reprezinta un pericol pentru societate, astfel devenind ilegala aproape peste tot in lume. Dupa aproximativ 50 de ani de publicitate negativa, campanii, legi de prohibitie si rezolutii ce sustineau ca marijuana poate crea efecte nocive organismului, in 1967, la Palo Alto (California) s-au desfasurat primele teste de laborator asupra drogului. Testele nu au indicat niciunul dintre efectele pe care campaniile anti-canabis le sustineau. Cum era de asteptat, statul american nu a acceptat rezultatele testelor, au denigrat imaginea cercetatorilor si odata cu venirea lui Nixon la putere, controalele si campaniile antidrog s-au inmultit. Datorita perioadei hippie (flower-power) si a noului curent de gandire, numarul consumatorilor a avut cea mai mare crestere din istorie, in special in randul adolescentilor, motiv pentru care, in mai putin de doi ani, inchisorile si penitenciarele din SUA aveau sa fie pline pana la refuz, statul vazandu-se obligat sa reduca pedepsele pentru consumul si poesesia de marijuana. Odata cu venirea la Casa Alba a presedintelui Jimmy Carter, razboiul impotriva marijuanei a inceput sa descreasca, poate si datorita faptului ca pana in 1977 se cheltuisera apximativ 50 de miliarde de dolari. Perioada de acalmie nu avea sa dureze deoarece odata cu venirea presedintelui Bush la putere, razboiul impotriva marijuanei avea sa reinceapa, continuand si de-alungul mandetelor presedintelui Clinton si Bush Jr., razboi ce avea sa coste aproximativ 215 miliarde de dolari (!) pentru combaterea unor…iluzii.

- trageti concluzii-

Legislatia nu permite consumul de droguri, or marijuana se regaseste in aceasta categorie, ceea ce mie, personal, mi se pare cat se poate de bizar, tinand cont de folosirea ei actuala in unele medicamente destinate bolnavilor mental sau de cancer.
Asa ca, in spiritul legilor, nu indemn la consum (fumat). Nu va zic sa cultivati in casa, pe pervaz, nici in gradina, langa patrunjel.

Insa in spiritul constiintei, ratiunii si demnitatii proprii va spun: fumatul nu ucide!

Nu ma intereseaza

2007-05-06T10:21:00.001+03:00

Iti trebuie putin timp sa iti dai seama de lucrurile care nu te intereseaza desi te-ai gandit la ele, ai suferit, ai incercat sa le schimbi.
De exemplu situatia scabroasa a presedintelui suspendat m-a afectat pentru ca eram atat de entuziasmat ca in sfarsti i se taie sfoara aia lunga de putere si poate poate i se taie si craca prezidentiala. Dar, in fond, mi se pare repugnanta orice metoda de a atrage electoratul, de a-l chema la vot, de a-i promite vrute si nevrute. Si apoi, nu cred ca imi mai pasa, decat din punctul de vedere al preciziei cu care o sa votez schimbarea cat mai des posibil. - aversiune -
Apoi, un alt exemplu minunat de lipsa de interes e acela in urma caruia incerc sa ajut un amic, sa il aduc pe drumul care ar fi mai bun decat al lui, sa il invat sa zica merci dupa ce ii dau bani de o paine, sa-l inteleg, si nu reusesc. Si nu reusesc nu pentru ca nu pot, ci pentru ca nu mai vreau. La urma urmei nu sunt maica-sa si nici un apostol venit de sus. Pentru asta deviza este " pot schimba prostia, dar mai bine profit de ea". - sila -
Nu imi trebuie prieteni noi. Genul de prieteni ai prietenilor cunostintelor prietenilor tai. Acele persoane care vin si iti strang mana si iti toarna in pahar si spun bancuri multe ca sa-ti fie simpatici si iti aprind tigara si aproape ca-ti pupa mana doar pentru a ajunge undeva, sau pentru simplul fapt ca asa sunt ei. - antipatie -
Mai sunt cei care iti spun cum sa te imbraci, cum sa vorbesti, cum sa mananci, cum sa mergi pe strada, cum sa bei, cum sa scrii. "Prietene, nu esti mama, nici Dumnezeu! Asa ca, vorba aia, <stii bancul cu dealul?...Valea!>" - repulsie -
Nu ma intereseaza asadar decat repulsia, sila, aversiunea, antipatia, greata intr-un cuvant, pentru toti cei care o merita si nu stiu sa se comporte nu cu mine, ci cu societatea, cu prietenii.

Ce ma intereseaza atunci? Tu, ca citesti aici, familia si prietenii pentru ca m-au facut sa fiu ce sunt si EU, pentru ca sunt... Eu!

Sa Traian bine...

2007-04-21T19:06:00.000+03:00

Un presedinte frustrat de guvern si aliante gen PSD-PNL, UDMR-PRM, toti-toti de puterea pe care si-o dorea cu tot dinadinsul. Un presedinte care isi da demisia, nu isi mai da demisia, iese in fata a doua mii de oameni aglutinati parca de proteste anti-ceausiste, acum insa pro-putere, si crede ca e sustinut chiar si de martieni. Un presedinte care in urma gafelor comise si-a primit pedeapsa bine-meritata.
Un presedinte care nu se poate numi presedinte ci mai mult un carmuitor de vas carpato-danubiano-pontic, care bea cot la cot cu Becali, care da mUE in direct lui Nastase dupa ce este ales, care urla, fulgera si tuna amenintator si imbatabil, mergand la bluf tot timpul.
Traian Basescu a pus in campania sa electorala Constitutia mai sus de orice, a promis romanilor ca vor trai bine. NU a facut altceva decat sa isi pregateasca un nou mandat, decat sa acumuleze cat mai multa putere de care sa profite cand ar fi vrut el si cum ar fi vrut.
Traian Basescu a fost votat si poate va mai fi votat, dar el insusi nu e decat un exemplu de demagogie, prostie lamentabila, patetism abject si chelie cu suvite in vant.

Referedumul trece, presedintele ramane... sau nu, spera unii...

Sa privesti

2007-04-01T10:08:00.001+03:00

Sa privesti de cand te trezesti dimineata si pana inchizi ochii seara. E un dar de care trebuie (da, e verbul acela imperativ) sa profiti. Sa te uiti pe geam si sa vezi oameni, masini, caini, copaci, nori, sa deschizi calculatorul si sa vezi poze, filme, pagini abundente de internet, sa deschizi ziarul si sa vezi basesti, tariceni, retete culinare, irakieni, bancuri si zodii.
Sa poti vedea marea cu scoicile ei de pe nisip, muntele cu brazii lui inalti, campia cu un iepure speriat, soseaua cu un infinit de masini, orasul cu oameni multi, imbracati diferit, cu sau fara gust. Sa analizezi un tablou, de la rama si pana la denivelarea creata de un surplus de tempera. Sa atingi o floare si sa vezi concomitent cum petalele ei rosii tresar domol.
Sa deschizi ochii si sa simti cu ei aerul rece al diminetii, sa mirosi cu ei izul verde al copacilor si ierbii, sa auzi pasarile ce-ti zboara pe deasupra capului.
Sa nu fii orb, cu un baston alb in mana, claxonat pe trecerea de pietoni de un manelar cu icscinci.

Citez

2007-03-28T21:23:00.000+03:00

Fie ca sa ai o viata buna. Si pentru asta eu, cel care deja am trait o parte din ea, te sfatuiesc: daca versi peste cineva o cana de cafea fierbinte, iar acela striga oparit, intreaba-l "da' de ce tipi atat de tare ?". Minimalizeaza intamplarea si intampina-i durerea partenerului cu indiferenta. Indu-le celorlalti un sentiment de vina, fii autosuficient, iubeste-te in primul rand pe tine, admira-te si iarta-te oricand. Iarta-ti orice greseala, amuza-te, ridiculizeaz-o si nu raspunde la telefon cand esti sunat. Nu da call back si daca vei avea parte de victorie sociala uita imediat cine ai fost tu acum 10 minute. Sa nu recunosti niciodata nimic, sa te gandesti ca toti ceilalti au boala pe tine, te invidiaza si nu te inteleg. Fii ipocrit, nu lasa sa se vada ce simti, nu te indragosti (femeia e o curva) imbogateste-te in primul rand si inainte de orice. Nu te da erou ca nu se merita sa te risti pentru nimeni. Protejeaza-ti interesele pentru ca nimeni n-are grija de tine asa cum ar trebui. Nu te gandi niciodata la durerea celorlalti, nu acorda intelegere, nu te pune niciodata in pielea celuilalt si inainte de a-ti pune intrebarea ofera-ti raspunsul. Iar lumea in care vei straluci va fi corporatista. Nu crede in Dumnezeu, dar fa-ti o cruce mare in fata tuturor si roaga-te in gand cu mine: fie ca sa dea Domnu' sa ai spatiu propriu de parcare, asistenta si mobil greu de aflat. Asa sa-ti ajute Globalizarea !

Da imi place AG, "prietenii stiu de ce", imi place cum gandeste si imi place sa ii pun articolul din B24FUN aici, pentru ca ma reprezinta (truism sau nu, ironic sau da). Daca nu-ti convine afla ca nu ma intereseaza, ca nu dau mai mult de 1 leu si 50 de bani pe parerile rasarite ca ciupercile dupa o ploaie calda ca transpiratia unui gras imbracat in maieu si pantaloni la dunga, mi-e sila de cei care vor spune ca sunt un nebun pentru ca il citesc, ascult, urmaresc pe Gheorghe...

Vreau sa ninga

2007-03-22T15:00:00.002+02:00

E frumos primavara, am mai spus-o. Pasarelele ciripesc, cainii vagabonzi stau intinsi la soare, orasenii ies in tricouri si racesc din prima ora, iar aerul miroase a caldura (sinestezie asta parca nu?).
Si cu toate astea nu-mi pot declansa acel ceva ce zace in interiorul inimii mele, acel impus spre fericire, pace si buna voie, lauda semenilor si iubirea neconditionata. Asta pentru ca sunt inconjurat, probabil, de prea multa lipsa de respect, de prea multi oameni idioti si incompetenti. Nu fac apologia inteligentei personale hiperbolice si nu-mi erijez in rol moralist stralucirea proprie, dar mi se pare ca pe zi ce trece nimicnicia oamenilor, muritorilor, ia amploare.
Uita-te pe strada cum se vorbeste, cum se scuipa, cum se arunca gunoaiele, cum se injura, cum se bat, se taie, se claxoneaza, se macelaresc. Priveste-i cum merg cu ochelarii de soare pe ploaie, cum se imbraca in roz pentru ca "se poarta", cum asculta obsesiv aceeasi manea.
Te apuca nervii, iti vine sa te duci pe Marte poate acolo nu au toti Porche si poate acolo cineva stie sa vorbeasca, sa se comporte, sa se imbrace. E nasol sa fii roman si sa mai fii si plin de figuri. Atragi priviri si hohote, atragi dispret si mizericordie, atragi orice subscrie expresiei "nu dau doi bani".
Nici macar primavara nu poate suprima aceste ganduri de "ti-as smulge dintii, inima si, totodata, prostia ta nemarginita, mizeria ta interioara, totul!"... Nici nu vreau sa ma gandesc la vara cum o sa reactionez: transpiratii de autobuz, bronz de uichend si masini decapotabile cu numere italiene.

Nu mai vreau decat iarna. Vreau sa ninga!

Pareri

2007-03-16T10:45:00.002+02:00

In Romania toata lumea are pareri, opinii, ganduri. Si tot acest maldar de exprimari rationale (sau nu) sunt prea putin rationate proportional cu capacitatea intelectuala, profesionala si morala a persoanelor ce le exprima.
In orice domeniu se gaseste cate un specialist la T.V., in ziare sau la radio. De fiecare data cand te uiti la un meci de fotbal cineva, oricine, spune ca trebuia sa faca asa nu asa. Despre politica nu mai e nici un dubiu in legatura cu competenta analizatorie a gafelor si deciziilor alesilor nostri. Toata lumea se pricepe la moda: "bulinele gri se asorteaza cu geanta neagra vuiton cu blanita ponei" afirma stringent nu stiu cine pe la televizor. Masinile... ar fi o dovada de incultura enorma sa nu stii cati cai putere dezvolta noul motor de la noul Passat de la vechiul VW si cat costa metrul patrat de fibra de carbon.
De fapt majoritatea acestor priceperi sunt vorbe preluate, ganduri impotente copiate si scrise vanitos de catre no name-urile vietii publice contemporane; pur si simplu incapacitatea de a gandi pentru sine, de a dezvolta rationamente si silogisme simple, dar proprii.

Parerea mea...mai buna decat altele.

Nimic

2007-03-13T15:01:00.001+02:00

O simpla lista:
- e urat orasul plin de gunoaie;
- e frumoasa primavara;
- e trivial vocabulaul copiilor de pe strada;
- e atragatoare copilaria irecuperabila;
- e scabros modul de tratare a oamenilor de rand de catre guvern;
- e poetic sa te gandesti ca vei trai mai bine sub o alta guvernare;
- e abominabila dorinta doctorilor de a scapa cat mai repede de tine la spital;
- e atragatoare doctorita aia blonda;
- e penibil sa nu stii sa folosesti acuzativul;
- e un act de eroism sa vorbesti corect limba natala;
- e scandalos circul dintre presedinte si prim-ministru;
- e frumos mirositor gandul la viitoarele alegeri;
- e reprobabila atitudinea maharilor plini de bani, influenta si masini scumpe;
- e studentesc de bine sa nu ai bani, sa nu te ia nimeni in seama si sa te plimbi prin parc, razand de cainii vagabonzi;
Totul este sau nu este. Si totul e un cumul peiorativ sau apreciativ. Si totul e de fapt nimic. Nimic, si nimic mai mult.

Oare nimic inseamna sa urli de durere sau sa plangi de fericire?
Oare nimic inseamna sa iubesti si sa fii iubit?
Oare nimic inseamna ceva?
Da. Inseamna raportarea la tot. Si pentru ca nu se poate sa ai totul, ai nimic. E mai simplu.

Eu nu va mai urez "La multi ani!"

2007-03-08T18:34:00.000+02:00

Si nu fac asta pentru ca nu vreau sa traiti mult, ci pentru ca vreau sa traiti bine, decent si fericite. Si vreau acestea din urma pentru ca respect sexul frumos, sexul slab, sexul opus, sexul...
Ce imi place la o femeie?
Orice. Un deget, o inima, un picior, un fir de par, un parfum, o ratiune, un suflet, o dilema, un numar de telefon, o prajitura, un sfat...
Femeia nu e doar acea persoana careia ii spui odata pe an "la multi ani" si careia ii oferi un buchet de flori. Ea este persoana careia nu-i poti multumi indeajuns ca e langa tine sau nu, ca te ajuta sau te face sa tanjesti dupa ea, ca te priveste cu ochii sai verzi sau iti varsa lacrimi pe umeri.
Eu nu le mai spun "la multi ani" de 8 Martie. Mai bine le ador zilnic si daca nu pot sa o fac, macar incerc sa le demonstrez respectul cuvenit.

Pentru voi, toate, fiinte complicate, delicate, dulci si intangibile...

La prima vedere... uita-te mai bine

2007-03-04T19:04:00.000+02:00

Stii cum e dragostea la prima vedere? Uite asa:
Poveste
Bar, bea un suc cu prietenii. Il vede, ii place, ii cere numarul de telefon. El i-l da si se intalnesc mai tarziu la un alt suc, in alt bar, se saruta, isi fac declaratii subtile de dragoste aprinsa.
Trec zile, saptamani. Ea ii vorbeste lapidar, se uita la alte mese si cauta altceva. El e mai subtil si cand duce paharul cu bere la gura priveste ahtiat la toate mesele, cauta si gaseste.
Trec zile. El isi scrie la status:"trying to get away from the pain of yesterday ", ea ii raspunde:"sunt succese care te injosesc si infrangeri care te inalta". Nu isi mai vorbesc, nu se mai saluta, nu se iubesc.
Trec zile. Ea e intr-un bar, bea suc cu prietenii. El e in alt bar, bea bere cu prietenii.
Sfarsit

Totul se intampla in zilele noastre, e o poveste reala si nu face altceva decat sa demonstreze perimarea dragostei si sucombarea iubirii.

30 RON

2007-02-28T21:35:00.001+02:00

"Hai da-mi trei sute de mii pana maine, poimaine!... Ma, sa mor eu ca ti-i dau inapoi... "
Golf 5 negru, "tunat" pe la exterior, geamuri fumurii in spatele carora, in intunericul campusului studentesc, se afla un jmekerash care nu mai are bani de motorina. Obtine banii si striga in soapta: "hai du-te ca vine". Din umbra se vede chipul candid al prietenei. Doua clipe si muzica incepe sa tipe, iar scartaitul rotilor arunca noroiul pe prietenul mantuielnic.

In cinci secunde poti auzi, vedea si gandi multe. Fetei serafice de ce ii trebuie mai mult timp?

Justice!

2007-02-20T13:48:00.000+02:00

Avocati cu robe negre, parca niste preoti ce asteapta savarsirea unui ritual psihedelic, un procuror plictisit (care respinge intrebarile irelevante si tampite ale unor avocati nepregatiti) si un judecator (care se lasa asteptat cateva zeci de minute peste "sfertul academic") si cativa amarati citati ca martori... si eu cu doi prieteni.
Justitia din Romania e chioara, surda si muta! Asa e ea reprezentata, nu? Acum, vocea arbitrului ce solutioneaza orice proces prin pronuntarea unei hotarari drepte si pline de autoritate, ii spune grefierei, inexorabil, ceea ce incearca sa afle de la martor: "in timp ce culegeam urzici pentru pasari...ba nu, pentru porci, am vazut inculpatul cum se certa cu tatal sau langa veceu" (despre un mos ce si-a omorat, "sub actiunea bauturilor alcoolice" tatal) sau "doresc inapoierea drujbei stihl (zice pe litere - condescendent), a lantisorului de aur de 12 grame de 14 kapa si (asteapta de la petent) a cutitului de bucatarie din otel inoxidabil". Cand vine insa randul discutiei asupra cazului "trafic de stupefiante", parca totul ia amploare: judecatorul se aseaza mai bine in scaun, procurorul nu mai casca linistit, avocatii se inmultesc si cresc in statutul lor financiaro-profesional. E randul acuzatilor sa soseasca. Unul din ei e la Jilava pe motive "inca nedeterminate", iar avocatul invoca, in spiritul legii, amanarea procesului, intrucat este ilogic, imoral si ilegal, sa judeci pe cineva in contumacie. De doua ori, judecatorul spune "am luat la cunostinta" si continua audierea martorului. Cativa avocati isi sustin, pe baze legale, colegul. Dar, judecatorul decide. Si decide ce voia de la inceput: desfasurarea procesului in lipsa unuia dintre acuzati, acesta din urma aparat de (se spune) unul dintre cei mai buni avocati din oras, fostul sau profesor - asadar, s-ar zice o simpla problema personala... dar cine stie! Avocatul paraseste sala, ia o modica amenda de 1000 RON si procesul decurge in liniste.
Urmatoarea data, un termen scurt evident, 6 martie, adica peste cam doua saptamani. Si "traficantii" stau de un an la puscarie si se plimba prin inchisori renumite si platesc bani frumosi la avocati destepti si se bazeaza pe una dintre formele fundamentale ale activitatii statului, care consta in judecarea pricinilor civile sau penale si in aplicarea pedepselor prevazute de lege.

Fumati marijuana, hash, ciocolata africana, patrunjel sau petunie, fratilor, dar nu luati coletele de la autogara, ca, vorba unui prieten, "incadrarea e mare" si, pe deasupra, e urat sa te uiti in ochii unui pitic care oricum dispune ce vrea muschiu' tribunalului sau.

Acest articol nu doreste sa lezeze imaginea justitiei si a tuturor organelor aferente ei. Oare?!

Ma gandesc ca...

2007-02-16T17:10:00.000+02:00

...ca ar fi mai bine sa nu te mai gandesti. Pentru ca nu esti in stare. De fiecare data cand incepi sa iti pui in miscare rotitele alea ajungi la concluzia ca se invart in gol. De ce? E o intrebare fara raspuns. Pentru ca daca-ti spuneam "retorica" nu intelegeai.
Si totusi te intrebi de ce rade lumea de tine cand te vede imbracat cu haine de cateva mii de euro, tinand in mana cheile S Klasse-ului AMG si telefonul tau cu insertii de platina? Pentru ca esti plin, dar plin, de prost gust, pentru ca invarti cheile in sila provocand sila si pentru ca telefonul tau suna cinci secunde si se opreste... e un bip amarat.
De ce nu poti sa tii cutitul cu dreapta si cu stanga sa bagi varful furculitei in gura, ci trebuie sa tai si sa schimbi repede? Pentru ca, probabil ochelarii tai Versace ti-au acoperit pe langa frunte si o parte din reflexiile unui om normal de a fi intr-un anumit procentaj ambidextru.
Te exaspereaza ca ma uit la tine, dar nu am ochelari de soare? NU-ti fa griji, nu stralucesti!
Te agaseaza ca mananc in acelasi loc in care te chinui si tu sa o faci? Stai linistit, am bani doar de o portie de Crispy Strips!
Te enerveaza ca mai citesc prin 24-FUN si tu doar te uiti la reclama cu Twix care te amuza la culme, dar nu intelegi deloc de ce nu gasesti in nici un magazin de firma casti-creier ca in reclama de la Radio Guerrilla?

Mergi acasa, da jos ochelarii de soare si intreaba-te: oare acum sunt ambidextru?
Iti spun tot eu: nu, nu. Pentru ca esti un sordid incult si reprehensibil ce provoaca spleen.
Acum, intrebare suplimentara: te simti mai bine dupa scuzele mele exprimate mai sus?

Cu tramvaiul...

2007-02-16T11:17:00.000+02:00

Autobuze, microbuze, maxi-taxiuri, taxiuri, ocazii. O insiruire plicticoasa de mijloace de transport pe care le folosesc in diferite ocazii, la diferite ore, in diferite orase.
Si mai este unul. Unul tras de cai la inceputuri, iar acum actionat electric. Tramvaiul.
Prea mult ma atrage aceasta corcitura intre tren si autobuz. Ma atrag felul lui de a opri in statii, fasaitul prelung al usilor la deschidere si inchidere, plecarea smuncita de pe loc ce defineste inertia invatata la fizica, compostatul biletelor in timp ce abia te poti tine pe picioare, mersul implacabil pe sine, zgomotul creat parca de soneria unei biciclete...
Si totusi, caci trebuie sa existe si o astfel de precizare, compostatul biletelor nu e atragator cand iei o amenda, care de fapt se dovedeste a fi "o taxa speciala pentru studenti". Intr-o zi, ca oricare alta, ma gandesc sa merg cu un prieten pana intr-o parte mai indepartata a orasului (Iasi), iar pentru asta trebuie sa iau tramvaiul. Asa ca imprumut doua bilete de la colegul de camera, ce le are intr-un set de zece. Si plecam. Si la jumatatea drumului se urca doi (nu pot sa le zic domni) indivizi ce se plimba prin tramvai si cer biletele. Unul ajunge la noi, arata fulgerator o legitimatie si cere biletele. Noi i le aratam. Apoi cere buletinele. Intr-un moment regretabil de inconstienta, ii dam amandoi buletinele, iar el ne spune ca trebuie sa il insotim mai in spate. Mergem si incepe sa ne explice ca trebuia sa avem tot teancul de bilete pentru ca ele sa fie valabile, ca acum este nevoit cu mare regret sa ne faca proces verbal si ca suntem nevoiti sa dam cate un milion. Dar mai este o varianta, ca doar traim in frumoasa Romanie. Ne dam jos impreuna, ne baga intr-un chiosculet de 2/2 m si ne prezinta posibilitatea de a plati "o taxa speciala pentru studenti", modica, de 200 de mii de lei vechi de persoana. Fortati de circumstante, acceptam si ii dam banii. Ne mai si ureaza o zi frumoasa si buna in continuare si ne spune ca daca avem vreodata probleme sa apelam la ei.
Si uite asa mi-am facut eu prieteni noi. Prieteni romani, cu geci de piele, cu legitimatii RATP, cu moace de absolventi cu Magna Cum Laude a unei jumatati de profesionala.

Data viitoare merg cu bicicleta. Macar nu am nevoie de bilet.

15 februarie

2007-02-15T05:53:00.002+02:00

O zi, mai bine zis, o noapte deosebita, pe care (tipic voi spune) nu o sa o uit prea usor. O noapte in care mi-am dat seama ca prietenii, fie ei putini, conteaza enorm, si ca oricate greseli ai face, ei te iarta si iti umplu sufletul de bucurie.
Pregatirile de rigoare au inceput cu cateva zile in urma. Telefoanele pe care le purtau prietenii intre ei si pe care incercam sa le inteleg si mai ales sa le deslusesc sensul straniu neintalnit pana acum, si-au atins scopul: totul a iesit asa cum a fost planuit.
Prieteni care erau la cateva ore distanta mi-au aparut intr-un bar cu baloane in maini, cu daruri, cu tipete, cu hohote. Prieteni care puteau sa stea acasa in fata calculatorului sau a televizorului, care puteau sa petreaca de Ziua Indragostitilor, care puteau sa faca orice altceva decat sa stea cu mine si sa planuiasca o "petrecere-surpriza".
Multumesc Andra ca ai fost "capul rautatilor", multumesc SV ca ai incercat sa musamalizezi totul, multumesc Florin ca ai venit dupa multe ore nedormite si multe de lucru, multumesc Milo ca razi pentru ca nu te-am sunat... Multumesc incomensurabil tuturor celor care s-au gandit, au actionat pentru mine si mi-au demonstrat ca, pe cat de eu insumi am fost, pe atat de mult m-au respectat.
La multi ani mie, caci spun astfel la multi ani voua!

Midnight Killer

2007-02-14T22:07:00.000+02:00

Banalitatea s-a nascut la oras!
Ora 13.00, zi ca oricare alta, pardon, zi urata de iarna noroioasa. Navighez, nu prin baltile mari care te maculeaza agasant pe blugi, ci pe internet. Ce caut? Nimic. Imi fulgera in minte un nume pe care nu l-am mai cautat de mult - cum totul e relativ, mult inseamna doua-trei zile - Andrei Gheorghe. Si gasesc. Midnight Killer - Banalitatea s-a nascut la oras. Raman siderat de faptul ca ayatolahul cuvintelor, maharadjahul media, pentru mine, mai simplu, idolul AG, a scris.
Ora 13.50, ma ridic iute de la masa, ma schimb, imi iau geaca, telefoanele, cheile si fug. Fug... fug... O librarie! O, nu...e inchis... Ma gandesc cu o oarecare dezamagire unde mai pot gasi un magazin de carte. Si, da!, zeul literaturii ma strafulgera. In Mall, la Diverta. Alerg... alerg... CD-uri, calculatoare, filme. Unde sunt cartile? Gasesc. Sectiunea jurnale si filozofie. Andrei Gheorghe. Rasuflu usurat, iau cartea, o platesc si alerg. Iarasi alerg. Spre casa, caci vreau neaparat sa o citesc.
O carte care se citeste repede. O carte scrisa bine, desi nu ar incanta pe oricine, caci are tot ce uraste cel ce il condamna oprobriului pe AG, are tot ce iubeste cel care asculta si urmareste AG. O carte care contine idei dezvoltate scurt, in pasaje de o pagina, idei ce te obliga sa reflectezi la viata ta de roman, de banal al citadinului.
Multumesc AG ca ai scris. Multumesc AG pentru ca nu incetezi sa ma uimesti. Multumesc AG pentru ca multi te urasc, iar eu te ador.

[...] sting tigara in scrumiera si concluzionez: nu, eu nu sint un geniu. Doar ei sint foarte prosti.

Asta e viata...

2007-02-11T12:10:00.000+02:00

Viata este sinteza proceselor biologice, fizice, chimice, mecanice care caracterizeaza organismele. Asadar, viata este un tot pentru corpul uman, ce incepe si se termina dureros, ce cuprinde fascicole de fericire sau de tristete. In genere, viata nu e altceva decat un simplu impuls intr-un Univers ale carui sensuri sunt mai mult decat abstruse.
Expresia insa, in spatele formei aparente de truism, imi reda in minte de fiecare data cand o pronunt ca viata isi urmeaza cursul ei firesc, implacabil, de care nu se poate atinge nimeni, orice s-ar intampla sau as vrea sa se intample. Viata pune probleme si asteapta rezolvari corecte, iti ofera posibilitatea de a alege, fara sa iti dea nici cel mai mic indiciu. Viata este cel mai reusit dar dat de Providenta, intrucat este factorul primordial al existentei noastre, dar si cel fatidic, determinant, al propriului eu si a celor corelative cu acesta.
Viata nu trebuie intrerupta artificial. Poate ca sunt momente cand vrei ca ea sa se termine subit, sa simti caderea in abisul negru al mortii, sa simti cum sufletul tau se desprinde funambulesc de trup. Sa strigi: "Asta e viata!"... Dar nu iti pare rau apoi, cand acest imbold a trecut, cand constiinta ta s-a calmat? Nu-ti pare rau ca viata este incognoscibila si tocmai asta te atrage la ea?
Nu ar fi frumos sa auzi o noua porunca?: "Iubeste viata ca pe tine insuti, caci viata ta e facuta dupa chipul si asemanarea ta."
Viata... o moarte frumoasa...

Ura...

2007-02-05T23:00:00.000+02:00

Derivat regresiv de la verbul a uri. Pe cine urasti tu cand totul ti se pare monoton, murdar, obscen, cand in loc de fulgi mari de zapada cad picaturi intunecate de ploaie, cand in loc de un sarut primesti o palma, cand in loc de un multumesc auzi un "iesi ma d'aci", cand... Nu uri pe nimeni! De ce? Pentru ca ura e sentimentul acela imediat care te face sa-l regreti mai tarziu. Este unul dintre acele trairi care iti provoaca sila ca le-ai avut.
Daca vrei sa urasti, totusi, pentru ca e uman, in fond, uraste-te pe tine insuti. O sa iti para rau si o sa te iubesti mai mult apoi. De fapt, ura de sine se transforma instant in iubire. Si toti vor sta uimiti, si toti vor zice ca esti ciudat. Si tuturor le vei spune "da, ma urasc, ca sa va iubesc pe voi". Frumos, nu? Nu? Uraste-ma atunci pentru acest post!

Singur...

2007-01-27T22:27:00.000+02:00

Titlul nu este o zvacnire dezolanta a eului meu. Nu! Este doar o mandrie!
Am prieteni, ies in oras la cafea, ceai sau bere, merg in plimbari sub clar de luna, joc poker pe bete de chibrituri, fac tot ce imi sta in putere sa imi definesc relatii de prietenie stabile, coerente, bazate pe bun simt si actiuni salutare. Cu toate astea imi place singuratatea. Singuratatea se afla intr-o relatie directa de antinomie cu apartenenta la turma. A fi singur inseamna a putea face ceea ce vrei, a nu fi obligat sa urmezi majoritatea (cea democratica, cea care decide pentru tine).
Prin singuratate ajungi sa iti definesti propriile limite si sa incerci sa le depasesti cand ceva ti se pare fad. Chiar si sfarsitul este de preferat sa fie intr-o singuratate deplina, pentru ca senzatiile nebune ale mortii sa fie traite cu un eroism desavarsit, nefiind jenate de stapanirea si impunerea normelor sablonului.
Singur nu inseamna sa traiesti intr-o pestera si sa ai barba pana la brau si hainele rupte; inseamna mai degraba sa iubesti lumea inconjuratoare atat de mult incat in unele momente sa o lasi sa respire, fara tine; inseamna sa iti iubesti prietenii in asa fel incat sa ii parasesti cateva momente tocmai pentru a afla ca-ti sunt prieteni; inseamna sa mergi pe strada sa analizezi o cladire veche, un arbore cazut la pamant, sa simti o adiere de vant si sa auzi un sunet tern pe care nu l-ai mai auzit niciodata.

Singurătatea adevărată este numai aceea în care te simţi absolut izolat între cer şi pămînt. E. Cioran

Prietenii stiu de ce...

2007-01-21T23:40:00.000+02:00

EU...

2007-01-09T22:28:00.000+02:00

Eu… un nimic creat din intamplare, din greseala, intr-o clipa de exaltare inefabila. Un scop care nu face altceva decat sa scuze mijloacele mediocritatii vietii cotidiene. Un punct care intervine la fiecare sfarsit de propozitie sau fraza a Universului abracadabrant si plin de sine.
Ei… toti cei care nu sunt in concordanta cu mine, persoane simple sau complicate, mari sau mici, inteligente sau nu, care devoreaza zilnic mici parti din viata mea fara ca eu sa fiu de accord cu asta. Oameni de la tara care, la ora 6 dimineata, trec pe drumul pietruit starnind praful sub baschetii lor ieftini mergand spre “freedom land”-ul ce ii tine in viata, campul cu porumb sau cartofi; exemplare ce se trezesc la ora 12 si viseaza sa ajunga patroni de mari firme si sa aiba jeep-uri; parinti ce isi imbraca odraslele dimineata, apoi fug spre serviciul prost platit; tigani care se opresc la mari magazine imbracati in Mos Craciun si cumpara pentru ai lor copii cadouri de milioane de lei; BMW, Mercedes si Porche ce ruleaza prin mari orase etalandu-si scabros averile; genii ce scriu despre viata si moarte si sunt privite ca entitati derizorii ce nu stiu sa cante sau sa danseze pe manele si muzica populara, “nu stiu sa se distreze” (am citat din cineva care stie – mi-e sila).
Viata nu este decat o scurta poveste a unor personaje terne, obosite, care se chinuie sa para altceva decat ce sunt, sau care doar se lupta pentru subzistenta. Un etern dans intr-un cerc vicios ce nu permite decat intrarea nu si iesirea din el. Un cerc al platitudinii, al trivialului.
Eu… un nimeni ce vrea din toate puterile sa paraseasca acel cerc infect, un plictisit de plictiseala cotidiana, un evadat al putregaiului dessufletit si perimat de viata…
“Astept invierea mortilor si viata veacului…” pentru ca, dupa Cioran, “cred in mantuirea omenirii, in viitorul cianurii”…

La multi ani natiune europeana!

Simpla consemnare

2006-12-04T22:21:00.000+02:00

Desi am mai jucat de multe ori pana acum, pokerul nu mi s-a parut o ocupatie care sa ma preocupe zilnic. Si totusi am cateva zile de cand incep sa constientizez faptul ca imi place: sa joc pe bete de chibrituri si sa pierd, sa joc pe cinci mii de lei mana si sa castig (aici se exclude pierdutul). Imi place sa cred ca, desi nu voi juca niciodata pe bani adevarati (intr-un cazino), pokerul o sa fie acea mica particica din viata care o sa ma distreze.

Norocul este excepţia, nu regula jocului. V. Ghica

Numai figuri

2006-12-02T23:46:00.000+02:00

In orice bar, restaurant sau pub ai intra in zilele noastre gasesti fitze (cu "tz" ca asa inteleg si ei despre ce e vorba). Exista mici exceptii insa, care nu fac decat sa confirme regula. Inevitabil, cand te asezi la masa, cu un prieten si astepti cafeaua sau felul de mancare comandat, te uiti in jur si analizezi. Vezi chei de bemveuri aruncate pe masa, haine de mall alese cu prost gust, dar in primul rand scabrosul generat de limbajul si comportamentul jmekerilor de cartier; gesticulari neprevazute, urlete de bucurie tipice unui stadion de fotbal american, expresii triviale folosite la putere maxima (necontand faptul ca mai sunt si familii linistite care iau masa, sau pur si simplu oameni, in aceeasi locanta).
Sirul fatidic al ciumegilor este continuat si de generatia noua, copii de la 14 ani in sus, ai caror idoli se gasesc printre 3sud-est, animalx sau adi mutu&Co. Vorba unei prietene, "fug de acasa k sa vina sa stea la figuri cu un suc in fata toata noaptea".

Fumatul ucide...mai ales ala de la 10 ani!

Intai...

2006-12-01T14:41:00.000+02:00

"Romania este cea mai buna idee care li s-a intamplat romanilor vreodata..."

La multi ani Romania!

Soferul...

2006-11-27T01:51:00.000+02:00

Un singur lucru vreau sa notez pe blog ca prima si marcanta impresie in urma unei vizite la bunici. Soferul autobuzului ce merge din Dorohoi in satul Pomirla, de la ora 18.20, a oprit la jumatatea drumului, in dreptul unui bar (a unei carciume mizere, mai precis) s-a dat jos cu nonsalanta, lasand autobuzul pornit, plin cu pasagerii, pe marginea drumului, a intrat in locanta si a revenit dupa maxim trei minute, posedand un damf caracteristic (lucru verificat olfactiv datorita apropierii mele fata de el), a demarat nepasator de ochii uimiti ai unora dintre noi.

A nu se comenta...

Credinta...

2006-11-22T00:51:00.000+02:00

In fiecare zi, in drumul meu spre facultate, trec pe langa o biserica ce se construieste acum. De fiecare data e inevitabil sa nu vad oameni credinciosi care isi fac cruce in graba in timp ce tin in cealalta mana o tigara, care (cazul in care eram cu un prieten foarte nervos) injura. De fapt, constat pe zi ce trece ca numim credinta faptul ca trecand pe langa o biserica/manastire facem instinctual o cruce, intram rapid in locasul sfant, sarutam icoanele si plecam, sau scriem acatiste si ce mai sunt de trebuinta doar in perioadele in care avem nevoie de ajutor divin.
Zilnic, Providenta este salutata in graba, este rugata sa ne dea bani, inspiratie in alegerea numerelor la loto, incercarea uitarii iubirii pierdute. Dar reusim oare sa ne ridicam la nivelul pretentiilor, rugilor cerute?
Nu fac acum apologia religiei sau a iubirii lui Dumnezeu, dar pun o simpla problema de care ma lovesc zilnic. Si astfel, ma intreb: cat de credinciosi sunt romanii in afara zilelor in care stau cu zilele la coada ca sa sarute moaste, sau in afara zilelor cand se fac praznice si se da de pomana.

"Credinţa este o închipuire care refuză concretul şi care nu se sinchiseşte de ceea ce o dovedeşte falsă." E. Cioran

Compot de gutui

2006-11-17T02:15:00.000+02:00

Acum cateva zile un coleg de facultate mi-a zis la despartire ca se duce sa isi faca un compot de gutui. M-am gandit ca asta e, l-o fi lovit pofta de compot. Cateva ore mai tarziu m-a cautat pe messenger, ca sa aflu ca ma roaga sa ii imprumut 100, 150 de mii de lei ca sa aiba cu ce trai cateva zile. De fapt compotul de gutui nu era altceva decat portia cu care trebuia sa mai treaca o zi din saptamana.
Si atunci mi-am dat seama ca viata de student este "naspa"... asta in ceea ce priveste traiul zilnic. Asa am ajuns la concluzia ca viata e urata cand esti student si banii nu iti vin de acasa, sau iti vin prea putini pentru necesitatile minime cotidiene, sau cand trebuie sa te angajezi cu program de noapte, iar a doua zi sa vii la ore. Viata la facultate cand vii din alt oras este repugnanta cand dormi cu inca 4 colegi de camera si unul e sclifosit, altul bea de rupe, altul fumeaza altul nu stiu ce face.
Sa revin insa de unde am plecat: compotul de gutui nu tine de foame cand esti student!

Injuram, injuram, injuram...

2006-11-16T13:18:00.000+02:00

Acum cateva zile am primit niste mailuri. Ma uit si observ ca sunt commenturile unor posturi de pe blog: "sugi p*** ... si ghertoiu asta de moldovean care a scris articolul, aia care fac dastea paicea sint jigodii de moldoveni care ne fac de ras si mai sint si putori ordinare,m*** f***** neamu in c** de cac*** si moldovencele niste curve betive.hai ca v-am laudat destul dar astai adevarul! ", "ma voi doi sinteti bulangii asta cu gheata si moldoveanul?ia zi moldovene cum a iesit tuica anu asta ?mai ai? ". Pentru ca am reprodus "gandurile" lor imi cer scuze.
Dar datorita lor, acestor romani adevarati, acestor confrati iubiti, am ajuns la concluzia ca suntem un popor ce se hraneste cu injuraturi. Problema apare cand iti dai seama ca prea putini au puterea si posibilitatea de a ajunge pe un status de apreciat in zilele noastre, care sa-i impiedice pornirile descoperite ale limbajului. Prea putini sunt cei care incearca sa isi mobilizeze resursele intelectuale si sa foloseasca alt mod de intimidare sau pedepsire.
Daca cel de la bar nu iti aduce berea mai repede injuri, daca la ghiseele dependente de statul roman esti injosit in modul specific birocratic injuri, daca te uiti la stiri vezi cum politicienii injura, daca scoti capul pe geam auzi "ba baga-mi-as ****, as fuma o tigara".
De ce orice propozitie pe care o spune mare parte dintre noi incepe sau se termina cu o injuratura? De ce cand mergi in tramvai auzi in buzunarul unuia, telefonul urla o injuratura?
De ce? Pentru ca in lipsa a ceva mai bun, in lipsa a ceva mai mult din punct de vedere moral si chiar intelectual, mental, romanul simte nevoia sa jigneasca, sa produca o gaura imensa in sufletul celui atacat verbal. El vrea sa para dur, sa loveasca cu ce poate mai bine. El crede ca o invectiva ii poate aduce frica fata de oponent.

Speram...

2006-11-12T13:54:00.000+02:00

Aici, pe Realitatea.net am gasit o sectiune numita "Imagineaza-ti o lume fara Romania". Ce m-a atras a fost dat de impulsul de moment care iti este transmis cand auzi numele tarii tale in contextul universal, dar mai presus, al neexistentei.
Fara Romania, Europa "ar fi mai searbada" zice Zoe Petre, iar C-tin Balaceanu Stolnici pune dezvoltarea Renasterii pe seama stoparii sistematice a otomanilor de catre voievozii romani ai secolelor al XVI-lea si al XVII-lea.
Fara Romania insa, prin reducere la absurd, facand exceptie de contributiile sale colosale, lumea nu ar mai fi auzit de elevi trimisi acasa pentru ca scolile au ramas fara caldura, Tariceanu nu ar mai fi obligat de Pinalti sa il aduca inapoi pe Stolojan, un revelion la un restaurant din capitala nu ar mai costa cat o vacanta in strainatate. Fara Romania, presedintele S.U.A. nu ar primi un memoriu de la C. V. Tudor pentru gratierea lui Saddam Hussein, iar crestinul Becali nu s-ar mai lua la tranta cu un turc pentru zestrea Pomicolei Baneasa.
Evident, toatea astea si multe altele nu sunt decat nimicuri in raport cu rolul Romaniei in majoritatea domeniilor, insa sunt lucruri cotidiene, poate si truisme, care ne agaseaza si care ne fac sa spunem ca ne e rusine uneori de apartenenta noastra la acest popor. Lucrurile derizorii si oamenii care le fac ce sunt doar epigonii eminescieni creaza in noi un sentiment de repugnare.
Si totusi speram la mai bine, speram la mai frumos...

Revin din nou...

2006-11-12T02:47:00.000+02:00

Un blog parasit? Nu! Doar un blog al carui owner (si nu imi place de loc sa folosesc englezisme, dar parca se potriveste mai bine tandemul "blog-owner") este prea aferat cu noua sa etapa din viata.
Ma simt oarecum reprehensibil pentru ca nu am mai scris si in acelasi timp cu un handicap cauzat de aceasta vicisitudine, daca o pot numi asa. Ma gandeam chiar azi, dupa ce am descoperit un post de radio nemtesc, pe net, ca nu il pot impartasi mai multor persoane pentru ca nu am un "link" corespunzator. Si uite cum ajung iarasi la blog. Pentru ca blogul nu este doar un jurnal, ci o varianta salutara de a-ti exprima si impartasi atat puncte de vedere, cat si sentimente si tot ce genereaza acestea din urma.
Asadar, scrieti pe blog si uimiti-ma, incantati-ma, caci de azi voi citi mai cu apetenta scrierile voastre!
P.S.:Radio XXL :)

Repugnare

2006-10-18T22:04:00.000+03:00

Am gasit acum cateva zile ca restaurantul pe langa care treceam aproape zilnic are preturi bune si mancare (de fapt doar pizza) deosebita. Intru cu cativa prieteni, comandam, asteptam destul, dar se compenseaza rabdarea pierduta cu produsul servit. La sfarsit ne uitam unul la altul si aprobam, ajungand la un simplu acord: "vom mai veni".
Azi, "mai venim". Asteptam la fel de mult (poate mai mult) si... oftica se intensifica in momentul in care vedem cum arata ceea ce am comandat. Evident toate visele noastre si sperantele ca nimic nu e ceea ce pare s-au naruit odata cu simtul papilelor gustative.
Iata deci, ca, totusi, nimic nu e ceea ce pare: restaurantul pizzerie nu a reusit decat sa ne mai faca sa scoatem niste bani din buzunar, dar, evident, pentru ultima oara.

Marlania se poate justifica prin faptul ca esti roman, ca vrei sa obtii cat mai multe foloase si toate pe cale murdara, in urma carora, insa, toata lumea sa te injure, sa nu te mai respecte si sa nu mai creada niciodata in tine.
HAI ROMANIA!

Si inca mai e...

2006-10-17T19:36:00.000+03:00

"Trăim într-o ţară încă necunoscută, iar subiectul propriei necunoaşteri se ignoră în mod nedesăvârşit." spune Emil Hurezeanu. Intr-adevar, in fiecare zi dau de noi elemente, pe care uneori nu le pot asimila sau pe care refuz sa o fac. Descopar noi oameni, pe care nu pot sa ii sufar datorita adulatiei lor exagerate, sau oameni pe care ii iubesc in momentul in care imi spun in fata ceea ce au de zis. Gasesc zilnic noi optiuni de a-mi petrece restul zilei, de la vizionarea unui antrenament de kick box al unor prieteni, pana la ascultarea unei melodii de 59'13''. Tara mea necunoscuta este tara in care fiecare face ce vrea, in care toata lumea are ceva de spus si o spune in mare parte vulgar, tern, odios, lapidar.
Ei bine in tara asta, care are pe undeva un oras, Iasi, am observat azi cum se munceste.
Se da problema: o gramada de nisip, lasata la intamplare intr-o margine de strada de o basculanta, este carata la 200 de metri de 15 muncitori, fiecare luand cate o lopata si parcurgand distanta mai sus mentionata. Se cere sa se afle a) cu cata jena trecem noi pe drumul respectiv; b)cat timp le trebuie muncitorilor sa care cateva tone de nisip cu lopata; c) prostia, incompetenta si indolenta sefilor de la "Drumuri si poduri" in astfel de cazuri.

Romania este tara in care niciodata, nimic nu se termina!

Back in blog

2006-10-16T21:32:00.000+03:00

''Salutare natiune!'' ar fi zis cineva binecunoscut. Eu va zic ''am revenit". Si asta are semnificatie de salut, de reintoarcere la dialog, de redeschidere a conexiunilor precedente intre bloggeri.
Despre ce am facut in vacanta, in perioada in care nu am scris pe blog, in care nu am avut internet sau calculator la indemana, nu o sa plictisesc pe nimeni. Despre ce voi face de acum si despre aviditatea mea exagerata de acum de a reciti blogurile voastre din care sa reaflu o multime de lucruri, voi incepe sa vorbesc din aceasta seara.
Un semi-curriculum vitae al proximei perioade ce a trecut si va urma este urmatorul: student la Automatica si Calculatoare, anul I, in Iasi, stau in camin, cu inca un coleg in camera; am fost foarte stresat de inceput, dar incep sa ma obisnuiesc cu ritmul alert si cerintele noilor profesori. De ce am scris acest pasaj? Nu pentru altceva decat pentru simplu fapt ca, de acum inainte, in mare parte, orice voi scrie pe blog va avea legatura in primul rand, cu cea de-a doua mea casa.
Cam asta a fost tot pentru inceput. Pentru unii, am revenit, pentru altii am aberat pentru prima oara, pentru mine insumi a fost un nou inceput al blogging-ului, in cautarea continuarii articolelor pe care le-am scris, parca, intr-o alta viata.

Sa cititi blogul meu cu multa atentie, pentru ca de fiecare data sa imi puneti intrebari, sa imi refutati idei, sa imi corectati texte, sa imi dezbateti opinii.

>:D<

2006-07-27T11:14:00.000+03:00

Abia azi dimineata am revenit in oras, la calculator, pe blog. Am citit zeci de opinii pentru care va multumesc. Asta imi deschide doua probleme: prima, cea de a va cere scuze intai pentru lipsa, apoi pentru nedialogarea din aceasta pricina. Cea de-a doua problema are legatura cu voi, indraznesc sa va numesc cititorii blogului, carora vreau sa va urez o vara frumoasa, concedii placute si o revedere la sfarsitul acestora cu cat mai multe posturi, pareri, destainuiri. Asta pentru ca nu voi mai sta pe acasa, iar unde voi fi nu voi mai avea net (bunici, mare, munte etc) si mi se parea "de bun simt", cum spunea cineva pe forum, sa va anunt.

Sanatate, distractie si... bafta!

Despre frumos...

2006-07-24T21:58:00.000+03:00

Frumosul e categoria fundamentala a esteticii care apare ca o realitate imposibil de clasificat. El se leaga de idei precum stralucirea, armonia. La Kant, frumosul este "ceea ce place fara nici un interes", pentru Hegel, este "intruchiparea sensibila a ideii".
Iata, asadar, un cuvant folosit zilnic si obsesiv de marea majoritate. Un cuvant care s-a demonetizat nu atat frecventei folosirii, ci mai degraba asocierii lui cu lucruri... urate. In vederea stabilirii fondului problemei care sta la baza ultimii idei, termeni ca "misto", "cool", "beton", "marfa", "tzeava", "super", "foarte tare" etc, exprima in mintea utilizatorilor exact definitia frumosului. Astfel, masina vedetei este beton si super misto, hainele create de Versace sunt cool. Nu contest cantitatea de frumos din designul unei masini sau croiala unei haine, ori structura unui imobil, dar am impresia ca termenul devine din ce in ce mai fad. In zilele noastre putine femei sau fete sunt frumoase, mai des ele sunt (abject exprimat) bune si sexy. Majoritatea nu mai considera o opera de arta (un tablou, o sculptura) frumoasa dintr-un cumul de puncte si idei, ea este marfa sau naspa.
Sfarsit: fiecare vede frumosul cum vrea el, dar nu mai folositi "Ce e frumos si Lui Dumnezeu ii place" din doua motive: primul, pentru ca habar nu aveti ce e frumosul, si al doilea pentru ca Lui Dumnezeu nu-i plac Maybachurile sau pitipoancele cu fuste scurte!

Truisme sau nu...

Pentru tara...

2006-07-23T11:48:00.000+03:00

Am impresia ca sunt inconjurat de oameni -romani- nepasatori. Oameni care nu cunosc sau ignora istoria propriei tari. "Ei bravos, mare descoperire..." veti zice.
Discutam ieri cu un amic pe tema facultatilor, a locurilor de munca si, inevitabil, discutia a extrapolat la UE. Baiatul este sustinator al "europenizarii", al functionarii comunitare si imi explica multitudinea de avantaje datorate Uniunii. Printre altele, a adus aminte de istorie, cum ca, din cele mai vechi timpuri, romanii au simtit nevoia unor aliante, au avut nevoie de ajutor extern, au cautat tot timpul un gigant care sa ii apere si cu ajutorul caruia sa prospere. De acord, privit prin prisma micimii formatiunilor romanesti in raport cu mari puteri precum Imperiul Tarist, Imperiul Otoman, Austro-Ungaria, Germania, mai tarziu, in perioada de beligeranta a secolului al XX-lea.
Din alt punct de vedere condamn viziunea amicului si a celorlalti care nu iau in calcul trei mari criterii: limba, religia (ortodoxismul) si dragostea, eagerata uneori, pentru glie. Nu pot spune ca un Carol I sau puteri precum Antanta nu au reprezentat mult pentru tara, dar nici nu pot uita de rolul pe care l-au avut cei trei factori in crearea si apoi avansarea in mai multe planuri a tarii noastre.
NU sunt impotriva sindromului actual care a cuprins mare parte a romanilor, numit UE, dar vreau doar sa mentionez faptul ca, pentru noi este la fel de importanta coeziunea si, corelativ, intelegerea si promovarea valorilor proprii (hai ca am fost patriot :D).

M-am detasat de marlania si prostia contemporane, am apartinut unei mici declaratii de conservatorism nationalist, vad Romania in Uniunea Europeana aderand la 2008, integrandu-se in 2050.