Ea

O privire, o rasuflare, o trepidatie. Inima pulseaza, pupilele se maresc, iar muschii zvacnesc. O adiere calda iti sufla in obraji, un miros ciudat, dar placut iti inunda narile. Buzele ti se usuca, iar corpul continua sa tremure. Fiori reci iti trec prin stomac si totul pare in jurul tau feeric. Nodul din gat nu-ti da voie sa te exprimi verbal, membrele nu mai raspund la comenzi, creierul e extaziat.
Zilele, saptamanile, lunile, trec fulgerator. Ochii refuza abjectul monoton si percep doar splendoarea. Pielea degetelor nu cunoaste altceva decat finetea extrema, atinsa bland.
O imbratisare de buze dulci. Amarul se transforma in dulce, coerenta in ilogism, iar ordinea in haos. Peretii cladirilor se crapa, apele involburate bat in diguri, tuna, fulgera, iar Dumnezeu te admira. Plutesti deasupra tuturor si tipi extaziat. Nimic, dar absolut nimic nu te poate perturba. Razi in hohote, dansezi, alergi pe nori razleti. Universul, eternul Univers, e la picioarele tale, esti stapanul primului atom si al ultimei planete...
O privire, o rasuflare, o trepidatie. Totul se schimba. Fumul se imprastie, praful se aseaza, iar gandurile se intrepatrund. Kosovo e stat independent, petrolul se scumpeste si Bin Laden se plimba cu bicicleta pe K Street.
Cand vei mai rupe iarasi ordinea dezordonata a lumii contemporane fade?

Frumoase clipe ale mortii

Ti-ai pierdut vreodata cunostinta? Sa stai sa privesti spectacolul grobian al politicii romanesti, sa auzi "zoaiele de pe fereastra" cum picura pe integritatea ta si a concetatenilor tai. Sa mirosi gunoaiele de sub geam si sa simti frigul iute din venele batranilor "europeni". Si, deodata, sa cazi pe-o parte; membrele sa ti se inmoaie, sangele sa ti se infierbante, iar creierul sa o ia razna. Intuneric, iubire si mantuire. Umbre zvelte fug printre copacii infipti in ciment, ceata se amesteca cu praful, iar ochii tai lacrimeaza cenusa. Dureri imense te cuprind, simti ace infipte in carne, respiratia-ti incetineste, te ineci progresiv cu apa ce curge din ceruri. Nu-ti mai pasa de presedinti, locuri de munca, bani sau masini, prieteni sau dusmani. Nimic nu pare a fi mai important decat a gasi o explicatie a calvarului care te-a invaluit. Te prabusesti in abis, incerci sa te prinzi de cateva idei ramase prin fum. Aluneci constant, iar puterea ta se preface in disperare, dragostea ta se transforma in urlete. Iti simti sfarsitul. E aproape. Te cheama la el si tu nu faci decat sa te zbati neputincios. Nu-ti folosesc nici Nietzsche, nici Sartre, pasajele din Biblie ti se par indiferente, Buniakovski si Fermat iti ranjesc timid; singurul care e langa tine, e Cioran, ce-ti sufla aer rece in ceafa.
Iti revii brusc, te doare ingrozitor capul, tremuri de frica. Ti se pare ca au trecut secole. Esti debusolat. Iti aprinzi o tigara, te uiti in jur: nu au trecut decat cateva secunde, Basescu injura, Gheorghe "pune taxa la zid", doi puradei canta manele sub geam.
Inchizi televizorul, te intinzi si-ti spui dezamagit: ce naiba ba, n-am murit?!?!

O iubire ca-n povesti

Romania, cetatenii sai si anul 2008.
A fi cetatean si mai ales a fi cetatean roman este foarte complicat.
Te trezesti de dimineata, te duci la munca, vii acasa si mananci bors si piure cu carnati. Uiti sa faci dus, de obosit ce esti, te bagi in pat si deschizi televizorul si-i vezi pe aia certandu-se pe tema taxei auto. Adormi. Si in somnul tau profund ai un vis frumos. Se face ca sotia e indragostita de tine, ca bemveul din fata portii e al tau, ca prin casa misuna trei servitori intrebandu-te ce mai doresti. E duminica si nu te duci la lucru. Te gandesti sa iesi la o plimbare, sa alergi cu bolidul tau pe autostrada, sa privesti natura mirifica ce te inconjoara. Seara vine incet, in zare se vede soarele apunand, iar tu iti iubesti viata, iti iubesti tara miaculoasa. Dupa o gura de scotch, te asezi in fotoliu, deschizi o carte buna si pufai un trabuc. Ai o discutie interesanta cu nevasta, o saruti de noapte buna si adormi linistit.
Te trezesti la 5.30. Mirosi a transpiratie si fum de tigara. Te dai jos din pat, calci pe o sticla de bere pe drumul spre veceu. Te speli pe ochi, te caci, te imbraci. Iti pui bors in borcan si pleci. E duminica azi, dar marlanu' ala iar te-a chemat la munca. Te gandesti ca nevasta-ta nu te-a mai cautat de vreo luna, de cand a plecat la maica-sa, o injuri printre dinti, iar intre timp treci pe langa un BMW pe care il zgarii nervos cu cheile. Afara ploua, baltile se umplu, iar tu astepti tramvaiul. O sa treaca si ziua asta...
Si vei trai fericit pan' la adanci batraneti.