Mergeam pe strada astazi, aproape indiferenta la persoanele care treceau pe langa mine, fiind luata de gandurile si problemele din fiecare zi...totusi nu am putut trece cu vederea un copil..pe marginea strazii...cu ochii mari, caprui,in sfatele carora se ascund multe vise,..cu haine simple,aproape murdare, privea la oamenii imbracati pompos,caci normal e zi de duminica si trebuie sa-si aeriseasca haina buna...si toti trec indiferenti pe langa acest copil...Nici macar nu s-au oprit sa vorbeasca cu el, nu mai spun de oferit ceva..nu neaparat bani..dar macar un zambet din suflet,caci acesta nu costa...Am ajuns sa fim asemenea unei pietre de rau de munte, apa vine cu putere si noi nici macar nu ne clintim,nu ne rostogolim....nu mai suntem induiosati de o lacrima, nu mai visam la venirea primaverii...ne-am creat o lume rece in care inghetam cu totii si speram sa vina vara, sa apara soarele si cine stie, poate ne mai incalzim si noi....Speram noi mult si bine pentru ca nu vine nimeni sa ne ajute, (la fel si acel copil, inocenta lui inca nu a cunoscut indiferanta noastra),...cat timp noi nu actionam nimic nu se va schimba...Vrei o lume mai buna? Atunci fa ceva pentru a avea o lume mai buna, insa nu fi egoist si gandeste-te si la celalalt...ofera si nu astepta nimic in schimb. Semnat ...o fetitza Diana |
luni, iunie 19, 2006
O zi...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Corect! k intotdeauna perfect de acord cu fetitza... numai k este o problema: societatea contemporana eduk bestii; fara nici o exagerare! nu poti sa ai incredere in nimeni, nu t poti baza p ajutorul unui prieten... e lamentabil... si exact c ai zis tu despre o oarecare incerkre de skimbare nu s intampla, pt k majoritatii ii place monotonia, platitudinea, trivialitatea! dar hai s fim noi, cei care citim si scriem aici, cei care s incerce makr s skimbe ceva!!!
RăspundețiȘtergere