marți, ianuarie 09, 2007

EU...

Eu… un nimic creat din intamplare, din greseala, intr-o clipa de exaltare inefabila. Un scop care nu face altceva decat sa scuze mijloacele mediocritatii vietii cotidiene. Un punct care intervine la fiecare sfarsit de propozitie sau fraza a Universului abracadabrant si plin de sine.
Ei… toti cei care nu sunt in concordanta cu mine, persoane simple sau complicate, mari sau mici, inteligente sau nu, care devoreaza zilnic mici parti din viata mea fara ca eu sa fiu de accord cu asta. Oameni de la tara care, la ora 6 dimineata, trec pe drumul pietruit starnind praful sub baschetii lor ieftini mergand spre “freedom land”-ul ce ii tine in viata, campul cu porumb sau cartofi; exemplare ce se trezesc la ora 12 si viseaza sa ajunga patroni de mari firme si sa aiba jeep-uri; parinti ce isi imbraca odraslele dimineata, apoi fug spre serviciul prost platit; tigani care se opresc la mari magazine imbracati in Mos Craciun si cumpara pentru ai lor copii cadouri de milioane de lei; BMW, Mercedes si Porche ce ruleaza prin mari orase etalandu-si scabros averile; genii ce scriu despre viata si moarte si sunt privite ca entitati derizorii ce nu stiu sa cante sau sa danseze pe manele si muzica populara, “nu stiu sa se distreze” (am citat din cineva care stie – mi-e sila).
Viata nu este decat o scurta poveste a unor personaje terne, obosite, care se chinuie sa para altceva decat ce sunt, sau care doar se lupta pentru subzistenta. Un etern dans intr-un cerc vicios ce nu permite decat intrarea nu si iesirea din el. Un cerc al platitudinii, al trivialului.
Eu… un nimeni ce vrea din toate puterile sa paraseasca acel cerc infect, un plictisit de plictiseala cotidiana, un evadat al putregaiului dessufletit si perimat de viata…
“Astept invierea mortilor si viata veacului…” pentru ca, dupa Cioran, “cred in mantuirea omenirii, in viitorul cianurii”…

La multi ani natiune europeana!

2 comentarii:

  1. Hmm..Eu, Ei..mai lipseste sa scrieti de Voi :) Se pare ca viziunii dumneavoastra ii lipseste acel ceva care face viata mai traibila. Noi. Si desigur nu ma refer la asociatia alcolicilor de la barul din colt. Ma refer la mai multe miniti ce pot discuta o idee. Ma refer la mai multe persoane care pot lua pe rand rolul "tipului care aduce zambete". Ma refer la prieteni. Va invit sa scrieti un articol despre Noi, si poate veti vedea ca lucrurile sunt atat de gri.

    RăspundețiȘtergere
  2. Din punctul meu de vedere viata este foarte traibila, dak imi este permisa forma asta d exprimare, insa in postul meu fac referire la majoritate si la ceea ce iti distruge de multe ori tot cheful.
    Evident exista si "Noi", cei care "aduc zambete" si multi altii c coloreaza si reduc macularea cotidiana.
    Multumesc de comment!

    RăspundețiȘtergere