>:D<

Abia azi dimineata am revenit in oras, la calculator, pe blog. Am citit zeci de opinii pentru care va multumesc. Asta imi deschide doua probleme: prima, cea de a va cere scuze intai pentru lipsa, apoi pentru nedialogarea din aceasta pricina. Cea de-a doua problema are legatura cu voi, indraznesc sa va numesc cititorii blogului, carora vreau sa va urez o vara frumoasa, concedii placute si o revedere la sfarsitul acestora cu cat mai multe posturi, pareri, destainuiri. Asta pentru ca nu voi mai sta pe acasa, iar unde voi fi nu voi mai avea net (bunici, mare, munte etc) si mi se parea "de bun simt", cum spunea cineva pe forum, sa va anunt.

Sanatate, distractie si... bafta!

Despre frumos...

Frumosul e categoria fundamentala a esteticii care apare ca o realitate imposibil de clasificat. El se leaga de idei precum stralucirea, armonia. La Kant, frumosul este "ceea ce place fara nici un interes", pentru Hegel, este "intruchiparea sensibila a ideii".
Iata, asadar, un cuvant folosit zilnic si obsesiv de marea majoritate. Un cuvant care s-a demonetizat nu atat frecventei folosirii, ci mai degraba asocierii lui cu lucruri... urate. In vederea stabilirii fondului problemei care sta la baza ultimii idei, termeni ca "misto", "cool", "beton", "marfa", "tzeava", "super", "foarte tare" etc, exprima in mintea utilizatorilor exact definitia frumosului. Astfel, masina vedetei este beton si super misto, hainele create de Versace sunt cool. Nu contest cantitatea de frumos din designul unei masini sau croiala unei haine, ori structura unui imobil, dar am impresia ca termenul devine din ce in ce mai fad. In zilele noastre putine femei sau fete sunt frumoase, mai des ele sunt (abject exprimat) bune si sexy. Majoritatea nu mai considera o opera de arta (un tablou, o sculptura) frumoasa dintr-un cumul de puncte si idei, ea este marfa sau naspa.
Sfarsit: fiecare vede frumosul cum vrea el, dar nu mai folositi "Ce e frumos si Lui Dumnezeu ii place" din doua motive: primul, pentru ca habar nu aveti ce e frumosul, si al doilea pentru ca Lui Dumnezeu nu-i plac Maybachurile sau pitipoancele cu fuste scurte!

Truisme sau nu...

Pentru tara...

Am impresia ca sunt inconjurat de oameni -romani- nepasatori. Oameni care nu cunosc sau ignora istoria propriei tari. "Ei bravos, mare descoperire..." veti zice.
Discutam ieri cu un amic pe tema facultatilor, a locurilor de munca si, inevitabil, discutia a extrapolat la UE. Baiatul este sustinator al "europenizarii", al functionarii comunitare si imi explica multitudinea de avantaje datorate Uniunii. Printre altele, a adus aminte de istorie, cum ca, din cele mai vechi timpuri, romanii au simtit nevoia unor aliante, au avut nevoie de ajutor extern, au cautat tot timpul un gigant care sa ii apere si cu ajutorul caruia sa prospere. De acord, privit prin prisma micimii formatiunilor romanesti in raport cu mari puteri precum Imperiul Tarist, Imperiul Otoman, Austro-Ungaria, Germania, mai tarziu, in perioada de beligeranta a secolului al XX-lea.
Din alt punct de vedere condamn viziunea amicului si a celorlalti care nu iau in calcul trei mari criterii: limba, religia (ortodoxismul) si dragostea, eagerata uneori, pentru glie. Nu pot spune ca un Carol I sau puteri precum Antanta nu au reprezentat mult pentru tara, dar nici nu pot uita de rolul pe care l-au avut cei trei factori in crearea si apoi avansarea in mai multe planuri a tarii noastre.
NU sunt impotriva sindromului actual care a cuprins mare parte a romanilor, numit UE, dar vreau doar sa mentionez faptul ca, pentru noi este la fel de importanta coeziunea si, corelativ, intelegerea si promovarea valorilor proprii (hai ca am fost patriot :D).

M-am detasat de marlania si prostia contemporane, am apartinut unei mici declaratii de conservatorism nationalist, vad Romania in Uniunea Europeana aderand la 2008, integrandu-se in 2050.

Campanie anti Jiji Becali

Intr-un puseu de lipsa de luciditate ma gandesc la oameni penibili din Romania. Primul care imi trezeste o apetenta pentru a-l blama si condamna orpobriului este Gigi Becali.
De ce? Din urmatoarele motive:

Gigi Becali sfidează FRF, care a decis să interzică stimularea financiară a altor echipe. „E o idee bună, dar nu e valabilă pentru mine”, a declarat Becali, care a explicat că e imposibil de stopat această practică. Patronul Stelei nu s-a ferit să detalieze cum va face acest lucru pe viitor: va trece banii prin diferite firme, pentru a li se pierde urma.
Partidul lui Gigi Becali creşte constant în preferinţele electoratului roman. Potrivit celui mai recent sondaj de opinie realizat de Grupul de Studii Sociale, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, PNG ar obţine 8,1 la sută din voturile romanilor, cu trei procente mai mult decat înregistra în cercetarea din luna aprilie. Noua Generaţie se plasează, astfel, pe locul patru în topul electoral, după PNL-PD, PSD şi PRM.
Plus, pentru cine nu cunoaste deja - putin probabil -Limbajul binecunoscut al "razboinicului"

Deja imi e frica de unul ca Becali care poate ajunge in Parlamentul marii noastre tari. Un om care este atat de prost crescut, de needucat, de machiavelic incat chiar ma tem sa-l am ca reprezentant, ca unul dintre mai-marii tarii. Un om tern din punctul de vedere al valorii intelectuale si spirituale, dar colorat verbal si financiar. Urasc plenitudinar acesti produsi derizorii ai societatii contemporane!
Pentru asta organizez campanie anti-Becali... Ma rog, cel putin pentru linistea mea sufleteasca.

Voteaza impotriva prostiei fatidice, a profanului mental, a frivolitatii...

Avionul tau personal :)

Cine reuseste primul (cu dovezi) are un dolar transferat pe cartela orange de la mine :))
Aici indicatii

Titlu...

Desi suntem in toiul verii, revazand pozele facute in ultimul an am gasit cateva obiceiuri din Pomarla, Judetul Botosani - satul bunicilor, unde imi petreceam si voi petrce multe vacante...

Calutul

Parodie la calut si altele - "Mascaturile"

Steaua - n-are legatura cu Jiji :)

Sa tinem minte...

Cu bicicleta...

Merg cu bicicleta. Imi sare lantu (ca doar e productie romaneasca - schimbi viteza, sare lantu), trag pe dreapta, ma murdaresc de vasilina, bla bla...
Mai merg ce merg, fac la dreapta (verde intermitent) si aud sirena si vad luminile care se refleta in Univers. Trag pe dreapta, opresc. Se da politaiu jos si vine condescendent, dupa ce isi ridica pantalonii, la mine:"buna seara"-"buna seara"-"stiti ca legislatia rutiera prevede dinam, far, stop, reflectorizante pe roti?"; ma uit la bicicleta oarecum uimit si zic:"pai da...am"-"aha...ca sa nu mai zic ca mergeai..."imi arata cu degetul, serpuit "mai mult stramb decat nedrept"; ma uit in spate si: "probabil am ocolit ditamai groapa aia"-"da...oricum, ai mare grija ca soferii sunt neatenti"-"da stiu..."-"bine...ai grija...la revedere". Ma uit la el cum isi trage pantalonii iarasi si se urca in Logan.
Continui drumul si trec printr-o statie de taxiuri... aud claxon si motor supraturat, ma dau mai pe margine decat mergeam, cretinul trece pe langa mine - e taximetrist evident - pune frana, il ocolesc, idiotul scartaie rotile si mai opreste o data in fata mea, iese pe geam si incepe sa urle ca de ce nu-s atent - "modoran abject, cu burta si volan de ford in mana, esti un odios abominabil si sordid" (zic in gand, ce naiba, ca doar nu vreau sa ma ia la bataia gasca) - trec si ma duc inainte, inca o data plictisit, agasat si suprasaturat de unii romani.
P.S.: baietii descurcareti care au o firma de inchiriat motoscutere si ATV-uri si au obtinut autorizatie de la "marea personalitate a orasului" si incurca pustii de 14-15 ani circulatia vajaind smecheri pe strazi, de ce nu sunt luati la intrebari de politia romana???


Astept urcarea in sondaje a PSD-ului

La bloc

De obicei evit inceperea unei fraze, a unei discutii cu "urasc sa..." sau "nu-mi place...". Si pentru ca am trecut de inceput voi spune: imi indisplac enorm blocurile romanesti! Acele cladiri de 10- sau 4 etaje, construite in perioada comunista in incercarea disperata de a inghesui romanii la oras. Daca ma uit pe geam vad intai trei blocuri, o gradinita si un munte...
Poate ar fi fost mai frumos sa vorbesc despre munte si copaci sau despre copii si scranciobe. Aleg insa sa blamez orasenii de la bloc.
Punctul 1: fatadele blocurilor sunt execrabile: bucati de tencuiala lipsa, funingine de la sobele improvizate, amestec de termopane cu geamuri mizere de lemn, cosuri de la centrale iesite cat mai in afara (parca pentru lauda), chiloti si scutece intinse cu fata spre soare...
Punctul 2: sunt in vacanta si in timpul zilei stau la calculator, citesc sau invat pentru test; arunc deseori priviri scurte pe geam si vad: "tarani de oras" care scuipa de la etajul 9, imbecili care arunca cojile de la ceapa pe geam, modorani care stau si fumeaza pe geam si isi arunca tigara in scarba (fenomenul este intalnit si la blocurile la al caror parter este un local acoperit cu prelate - gaurite parca da mitralierele din Ziua Z)...
Punctul 3: "nu stiu altii cum sunt, dar eu" cand ma uit pe geam vad ghene infecte de gunoi si masini care nu pornesc decat la a treia cheie si trebuie turate la maxim - umpland atmosfera de fum si zgomot...
Punctul 4: locatarii blocului sunt in mare parte fosti muncitori ai Romaniei socialiste, putin inculti, putin tarani, putin idioti: urla dimineata pe scari (se creaza un ecou inimaginabil - cei de la parter aud tipetele de la etajul zece si invers), trantesc usa liftului (pe care nu-l folosesc niciodata, dar il platesc), taie curentul electric de pe casa scarii pentru a "sensibiliza" amaratii sau nepasatorii care nu platesc (eu de ce sa nu vad pe unde urc scarile?)...
Traiesc de apoximativ 20 de ani la bloc, cu pauze binemeritate in care am fost la tara, la o casa mica, in natura, dar in fiecare zi, ora, minut si secunda sunt condamnat la suportarea mirosului, urletelor, imaginii dezolante... si totusi nu vreau o vila...

Atentie! vin romani...

A inceput deja sezonul estival. Si odata cu el revenirea romanilor plecati la munca in strainatate, in special Italia, Germania, Spania. Toate bune si in ordine, deoarece vin sa-si vada familiile, sa mearga la mare, la munte, sa petreaca putinele zile libere pe care le au intr-un cadru confortabil.
Problema incepe cand printre ei vin si smecherii. Smecherii care au in jur de 25-30 de ani, care vin cu audi TT, cu audi "A seis", cu passaturi "tunate", cu bemveuri cu geamuri fumurii. Smecherii care ridica preturile la localuri si locante prin "euroii" cu care se lauda si pe care ii arunca in vazul lumii. Smecherii care nu stiu sa desparta in silabe cuvantul ognubila, cuvant romanesc, dar folosesc expresii gen "ma va', come stai, schaise(?)" sau impleticesc romana cu limba straina vulgara proaspat invatata. Smecherii care dau manele la maxim si stau doar in pantaloni scurti in masinile lor decapotabile pentru a-si arata muschii si merg de dimineata pana seara prin oras {mai bine si-ar face taxi din masina - cum zicea un prieten}.
Deja cuvantul "smecheri" imi provoaca sila si ma gandesc la ei, la cheliosi, la euro, la fite, la panarama, la haine versace si gucci, la parfumuri scumpe, toate pentru a-si demonstra [non]valoarea. Taranul din Spania, idiotii din SUA carora li "se rupe" au acum colegi in toata Romania.


Pana una, alta, astept sa cada guvernul...

Lex et Honor

Poliţia Română este una din cele mai importante instituţii în înfăptuirea actului de justiţie.
Finalizarea reformei, prin îndeplinirea sarcinilor asumate de România în negocierile cu Uniunea Europeană şi realizarea unei instituţii poliţieneşti pe principii democratice şi moderne, aflată în serviciul cetăţeanului, reprezintă obiective strategice ale Poliţiei Române. (www.politiaromana.ro)
De mult vreau sa scriu despre organe... organele de politie evident. Azi am mers cu masina in Iasi, asadar in jur de 300 de kilometri, dus-intors. Ei bine:
a] politia se trezeste la ora 7,30, are burta (mareee), iese pe poarta vilei si se urca in Logan;
b] politia sta cu radarul inchis, te vede intr-o comuna cu trei case, pe ale carei sosea nu circula nici macar pisicile, venind cu viteza (80-90km/h), porneste instant radarul, scoate paleta rosie pe geam in timp ce isi porneste girofarele si te alegi cu o amenda;
c] politia se da jos cu greu din masina (are burta...alta burta) si zice "vai, dar de ce va grabeati asa?... dar nu stiu ce sa zic... aveati viteza... trebuie sa va facem proces verbal... dar totusi..." - auzi cuvintele magice "dar totusi" si iesi mai ieftin;
d] politia are Loganuri! nu e vina ei, e "gratie" ministerului. Dar totusi... ce multe Loganuri! {nu o sa inteleg de ce le trebuie atat de multe automobile} "Dar vai! Ce girofare au! Dar vai! Le folosesc doar ca sa treaca mai repede prin aglomeratia Iasului...";
e] politia urla la tine la ghisee, chiar dak tu vorbesti frumos si te chinui disperant sa predai o chitanta, sau sa intrebi unde-i poti plati bani;
f] politia are pretentii sa fie salutata, dar nu saluta inapoi;
g] politia iti ia declaratii in urma unui accident grav, in care ai fost un martor important sau singurul, iar la sfarsit iti zice scurt "esti liber!";
h] politia rurala este abjecta!;
i] politia incepe insa sa ajunga mai repede la locul accidentelor, sa intervina mai bine in cazul incidentelor - uite si o lauda -.

Una peste alta, Lex et Honor inseamna lege si onoare! Daca toti membrii politiei merita aceasta sigla, ramane la propriile aprecieri. Din partea mea, nota 7 pentru Lex, nota 5 pentru Honor (hai ca am fost indulgent)!

Planeta prezent...

Planeta prezent este locuita de dimineata pana seara de oricine se incadreaza in normele stereotipismului general. Este cea mai mare planeta din Univers. Cuprinde marea majoritate a populatiei lumii. Este plina de crime, de razboaie, de flori care se ofilesc, de nori, de femei frumoase, de masini murdare, de succese, de iubire... Este calea de mijloc, purgatoriul lumii vii, dintre trecut si viitor. In definitiv este singura care ne iubeste cel mai mult fiindca se bazeaza pe o anumita complementaritate: fara prezent nu ar exista oameni, fara oameni, nu ar mai fi prezent ci doar coagularea dintre anamneza si profetie...
Criticati prezentul, respectati trecutul, asteptati viitorul!

Truisme sau nu...

Analiza

Scriam acum cateva zile despre noi si noi placeri pe care mi le descopar si care sunt din ce in ce mai ciudate (vezi "Verde" sau "L’enfern c’est les autres... le paradis c’est nous mêmes"). Astazi a venit randul alteia: a analizei. Am fost sa mananc intr-un restaurant destul de bun si in acelasi timp aglomerat. Eram cu familia (ma rog, o parte din ea). Deodata a inceput totul: de la mersul chelneritei, la coltul apretat al fetei de masa, de la zumzetul inecat al mesenilor, la studierea minutioasa a peretilor, de la urletul copilului "cand vine cu prajituricaaaaa?", la aburii ce ieseau din mancare. Si totul se comasa sub un acoperis, intr-o camera imensa. Dispretul pentru niste romani insolenti de altadata s-a transformat intr-o apreciere subtila. Ma interesa - evident, in limitele bunului simt - orice gest al celor de acolo, orice miscare imi provoca o sete de inmagazinare nemaivazuta. Nu eram atat de curios la emisiunile de pe Discovery privitoare la esecul lui Napoleon la Waterloo, pe cat eram de atras de "simfonia" unei ore de pranz intr-un restaurant.
Finalul a fost insa apoteotic, cand la platirea notei, desi primise un bacsis (urasc termenul asta turcesc, dar se potriveste) destul de semnificativ doar pentru aducerea unor farfurii si urarea de "pofta buna", chelnerita a parut vadit iritata si s-a intors brusc, multumind in sila. Poate ar fi trebuit sa platim pentru spectacolul de care m-am bucurat atat? Nu-mi pasa! Am invatat ca e foarte frumos si placut sa analizezi lucruri care la prima vedere par fade, terne, anoste...
Cat despre chelneri si taximetristi, promit solemn, cu mana pe tastatura, ca nu le voi mai da bacsis!

Razboi...

"Bombardarea aeroportului din Beirut este un act de război", a anunţat în această seară guvernul libanez în urma reuniunii de urgenţă. La rândul său, ministrul israelian al Apărării a anunţat că aviaţia va bombarda autostrada dintre Beirut şi Damasc. Ameninţările nu se opresc aici. Ministerul israelian al Afacerilor Externe a afirmat că Hezbollah vrea să-i transfere în Iran pe cei doi soldaţi israelieni răpiţi şi a acuzat Iranul şi Siria pentru escaladarea violenţei în sudul Libanului, potrivit AFP. Avioane de luptă israeliene au bombardat deja cea mai mare bază militară libaneză aflată în Rayack, la graniţa cu Siria, iar militanţii Hezbollah continuă să lanseze de pe teritoriul Libanului rachete de tip Katiusha spre centrul oraşului Safed din nordul Israelului. Alte oraşe din Israel sunt ameninţate de membri Hezbollah. Cel puţin 90 civili israelieni au fost răniţi până în acest moment, dintre care unul se află în stare gravă. 100 de persoane, printre care 15 copii, şi-au pierdut viaţa până acum, mai mult de jumătate dintre acestea sunt civili libanezi, victime colaterale ale ofensivei israeliene. Zeci de mii de persoane care locuiesc în Liban au trecut graniţa în Siria, prin singurul punct de trecere lăsat liber de armata israeliană.
Desigur detest si condamn orice incident de genul celui mai sus amintit. Insa mi se pare oarecum hilar cum in fiecare ora a zilei de azi am auzit mii de pareri, date ori de experti, ori de oameni simpli, de arabi sau de romani care au trait in Israel. Au fost emise multe ipoteze cum ca razboiul ar fi din motive economice, din motive religioase, cum ca israelitii sunt niste bestii care ataca oamenii primitivi dotati cu prastii. O multime de argumente pro si contra, un cumul nesfarsit de talk-show-uri, de editii speciale...
Insa acolo mor oameni! Mor femei, mor copii, mor barbati de toate varstele. Fie ca sunt primitivi, evrei sau arabi, nu au "dreptul" sa moara! Ei nu sunt vinovati ca sunt condusi de un guvern incompetent, de unul prea zelos sau de unul ahtiat dupa resurse economice. Sunt victime! Si sunt acelasi tip de victime ca cele ale primului sau ale celui de-al doilea razboi modial. Victimile propriilor conducatori!

L’enfern c’est les autres... le paradis c’est nous mêmes.

Imi place sa imi descopar noi concepte admirative si asta se intampla pe zi ce trece. De exemplu astazi, mai precis acum o ora, mi-am dat seama ca iubesc ploaia. Am trait sentimentul respectiv acum cateva zile (o saptamana poate) cand scriam despre vicisitudinile aduse de vara pentru mine si de interventia salutara a ploii. Astazi insa, reprobabilitatea pentru acest anotimp insorit scazuse (intrucat a fost o zi medie din punctul de vedere al caldurii, al mersului printre romanii agitati). Cu toate acestea, cand am auzit si apoi am vazut ca ploua, mi-a fost trezit un oarecare sentiment de dragoste. Genul de sentiment pe care il simti in preajma unei fete delicate, genul de sentiment pe care-l ai cand ti se citeste ce ai scris de un producator de emisiuni tv, sentimentul care-ti face inima sa tresare de bucurie. Era o ploaie marunta, batea vantul, picaturile se izbeau brownian in geam... fulgere si tunete care initial ma inspaimantau, imi initiau o pornire oarecum instinctuala de bucurie malitioasa... cineva m-ar numi ciudat...
Ce legatura are asta cu titlul? Ei bine: pentru unii ploaia a fost, este si din pacate, va fi o forta nefasta a naturii; pentru mine insa, in plan emotional, a fost un punct asemanator zenitului, punctul cel mai inalt de pe bolta cereasca.
In definitiv nu vreau sa fac un fetis din ploaie, dar in momentele anterioare si chiar acum, a fost cea care mi-a alungat un vag si inept spleen.

Zidane pleaca, spectatorii raman cu gust amar...

E duminica si tocmai s-a terminat meciul de fotbal Italia-Franta. Un meci bun, in care inca din minutul 7 daca imi aduc aminte bine, a marcat una din vedetele lumii: Zinedine Zidane, francezul de origine algeriana. Marcheaza cateva zeci de minute mai tarziu italienii prin Matterazzi (daca fac confuzii, va rog sa ma corectati - uit numele vedetelor). E un fotbal nu neaparat placut, dar bun, care se prelungeste cu cele doua reprize de 15 minute fiecare, apoi se ajunge la cele cinci suturi in incercarea de a obtine victoria si Italia, spre bucuria mea, castiga... Problema de care vreau eu sa ma leg este cea generata de gestul "incalificabil" in limbaj fotbalistic, lamentabil in limbaj de-al meu si marlanesc in limbaj vulgar. Momentul in care Zizu (la limba romana nu am invatat cum se scriu poreclele francezilor - merci Diana -), la finele unui dialog mai putin elevat purtat cu Matterazzi, ii da acestuia din urma un cap in stomac, lovitura ce il face pe italian "sa cada ca secerat". Primeste cartonas rosu, este eliminat, dar toata lumea ramane siderata de gestul unei mari vedete internationale, gestul unui fotbalist de prestigiu, al celui al carui meci a fost ultimul in reprezentativa Frantei. De aia nu iubesc, nu admir, nu stimez eu vedetele gen Mutu, Andreea Marin, Basescu, Bambi (sau care or mai fi la moda acum)... pentru ca sunt vedete ca Andrei Plesu, Stelian Tanase, Solomon Marcus, chiar si oameni de fotbal ca Razvan Lucescu. De ce? Pentru ca in ciuda anonimatului in care traiesc unii sau a gloriei de care sunt acoperiti altii, isi pastreaza acea demnitate si acea limita a condescendentei fata de ceilalti. Bravo Italia!

Unde-s multi... taximetristi... puterea creste

Toata povestea se intampla noaptea trecuta. Din lipsa de internet, am scris totul pe o foaie de hartie. Citez:

Ora 23.30. Dupa jumatate de ora in care s-a auzit aproape continuu un claxon, ies pe geam (nu am facut-o pana atunci pentru ca stiu ca sunt multi baieti care vin sa-si ia fetele sau prietenii in miez de noapte) si vad un taxi in parcare si un Audi in fata lui, blocandu-i iesirea.
Ora 23.45, incerc sa adorm. Claxoane, "bip bip bip... te sparg in mortii bip bip". Incep sa se adune masini - toate taxiuri. Au venit 3. Toti comenteaza, injura baiatu cu limuzina. Nu se vad masinile, dar mai apar 2 baieti solizi cu mainile in buzunare. Incerc sa fac poze (din cauza distantei si a intunericului calitatea lor e precara). "Hai sa i-o spargem! imi bag bip bip". Inca un taxi. Deja sunt zece taximetristi. "Vino si-ti muta masina cretinule ca o dam in strada!". In cinci secunde se impart in doua grupe, prind Audi-le de aripi si il iau p sus, de spate. Taximetristul blocat iese imediat - are loc acum. Se aduna inapoi toti: "Hai sa-l spargem! -Lasa manca-ti-as ca iar vine politia, iar panarama! -Bine, hai sa mergem..." si cu cheile zgarie frumusetea de limuzina de la portiera la portbagaj.

Concluzia: nu va puneti cu apele, dar mai ales cu tazimetristii: primele inlatura din drumul lor casele romanilor, cei din urma, masinile lor!

Specific romanului?

Iata cateva dintre multele caracteristici ale romanului. Citeste-le, regaseste-te printre ele si incearca sa ti le inlaturi daca ti se par stanjenitoare: tot ce mananci are gust de ceapa si usturoi incerci sa reciclezi ambalajele de la flori hartia de la cadouri si evident folia de aluminiu stai langa cele mai mari doua valize din aeroport ajungi la petreceri cu una/doua ore intarziere si ti se pare normal copii tai au porecle care suna departe de numele lor real dupa ce mergi in vizita la cineva la plecare mai stai o ora in fata usii la povesti parintii tai nu arunca niciodata nimic si daca reusesti sa arunci ceva la gunoi apare in mod misterios inapoi ai perdele de dantela ai fata de masa din macrame ai covoare care acopera fiecare cm din casa ta ai sau ai avut covoare pe pereti mama ta iti spune ca esti slab chiar daca ai 110 kg ai draperii macar la o usa din casa ai fata de masa din vinyl pe masa din bucatarie folosesti sacosile primite la cumparaturi pe post de pungi de gunoi raftul tau din bucatarie este plin de borcane de gem, varietati de recipiente de plastic si sticla cand gatesti nu folosesti ustensile de cantarit nu poti pleca in calatorii decat daca te conduc macar 5 persoane la autobuz, tren sau aeroport suni interuban numai dupa ora 11 PM parintii te suna si te intreaba daca ai mancat, chiar daca e miezul noptii parintii tai nu realizeaza ca tehnologia s-a imbunatatit si atunci cand suna in strainatate inca urla la telefon ai coverturi uzate pe canapea doar ca sa nu se murdareasca tapiteria nu cunosti mai mult din jumatatea invitatiilor la nunta ta...pentru ca parintii tai i-au invitat copilul tau poarta caciulita si 3 pulovere in septembrie desi sant 25 grade afara porti izmene din septembrie pana in mai daca vezi pe cineva in pantaloni scurti in decembrie zici ca e nebun, desi sant 20 grade afara cand vin straini in vizita la tine te distrezi dandu-le cea mai tare tuica din casa...si cand reusesc sa bea un pahar le mai torni... cand ai musafiri si ii intrebi daca servesc ceva si ei spun ca "NU", la tine inseamna ca "DA"

4 iulie

4 iulie este a 185-a zi a calendarului gregorian şi a 186-a zi în anii bisecţi. De dimineata, de cand mi-am dat seama ca suntem in 4 iulie, de cand am auzit si am citit stiri, am vrut sa scriu despre patru iulie ca sarbatoare a americanilor. Mai intai am dat, din curiozitate, o cautare pe google si am gasit zeci de evenimente destul de importante marcate in aceeasi zi. Mi-am dat seama ca prima mea dorinta, la primele ore ale zilei, nu a fost decat un impuls, o urmare a stereotipicismului creat de SUA. Nu, nu sunt si impotriva lor, desi am multe sanse pe care sa ma bazez si sa spun asta, dar pur si simplu sunt impotriva unei uniformizari a oamenilor. Nu exista ziar probabil, in care sa nu gasesti, azi, ceva despre ziua de 4 iulie cu o conotatie americana. Prin urmare, nu ca forma de protest, ci ca simpla evitare a confundarii cu masele, o sa scriu cateva din fenomenele intamplate in locuri si timpuri diferite, dar in aceeasi data de 4 iulie. Fenomene nu atat de uzitate ca cel mai sus mentionat, dar poate mai marcante pentru istoria intregii lumi: 1807: Se naste Giuseppe Garibaldi, general şi om politic italian 1827: Sclavia este abolită în statul New York 1886: Se naste Alice Călugăru, poetă 1864: Decret domnesc privind înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, care reunea într-un singur corp facultăţile de Drept, Ştiinţe şi Litere. Primul rector a fost juristul Gh. Costa-Foru 1876: S-a creat, la Bucureşti, "Societatea naţională de Cruce Roşie a României". La 23 august acelaşi an, societatea a fost recunoscută de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii de la Geneva 1900: Se naste Louis Armstrong, interpret american de jazz 1934: Se stinge Marie Curie, om de ştiinţă de origine poloneză, laureat al Premiului Nobel 1950: Prima emisie a postului de radio Europa Liberă 1997: Nava spaţială americană Pathfinder a aterizat pe Marte ... si multe altele. Oare nu sunt si acestea importante la fel ca sau chiar mai mult decat Ziua Independentei, care pentru multi nu e decat un "movie" la care se uita la "TV" sau "home-cinema", mancand "pop-corn" si band "Coca-Cola"? La multi ani America!

Sa fii roman...

Ei uite ca daca ieri plangeam dupa newsletter-ul de la Realitatea, azi a venit. Si a venit cu noi vesti. Pe prima pagina a saitului Realitatea.net nu mai sunt inteleptele vorbe ale conducatorului, domnul Traian Basescu, cel care raspunde cu aceeasi moneda domnului prim-ministru, C. P. Tariceanu, cel care intr-o criza acuta de imagine si cu un sentiment puternic de revolta fata de coechipierul portocaliu, a declansat criza retragerii soldatilor romani din Irac. NU! Pe prima pagina apare urmatoarea stire: "Scandalul subiectelor de bacalaureat ia amploare. Procurorii au început o anchetă la Ministerul Educaţiei. Ziariştii de la cotidianul Gândul au reuşit aseară să cumpere cele trei variante ale subiectelor la limba română." Iata ca daca acum doua saptamani ministerul sus numit a mai trecut printr-o astfel de problema, el nu s-a lecuit. I-a mai trebuit inca o dovada ca in Romania primeaza hotia, diplomele castigate nu pe invatatura temeinica 12 ani, intr-o scoala prost echipata si cu profesori de toate soiurile, ci pe un pumn de bani si pe un supradozaj de marlanie caracteristica. Degeaba ma chinui eu sa impresionez printr-un vocabular elevat, prin idei bine structurate si prin compozitie destoinica tema intelecetualului in societate. Probabil nota mea va fi cu cel putin un punct sau doua mai mica decat cele luate de "baietii buni" ai tarisoarei noastre. Sentimentul pe care il am acum nu este de frustare referitoare la puterea materiala a analfabetilor, din contra, ei au profitat cum au putut mai bine. Aversiunea mea in crestere este fata de statul roman si institutiile sale derizorii: daca in urma primului "eveniment neplacut", cel al testelor nationale, am reusit sa inteleg o proasta organizare, o proasta administrare, o scapare marcanta a ministerului caruia m-am subordonat 12 ani si poate o voi mai face, acum, in urma acestei agitatii funambulesce nu pot decat sa simt ceea ce simte un amarat dupa ce i-a fost furata ultima bucatica de paine. Era binecunoscuta "smenuirea" (in limbajul smeherilor), adica mita si pilele, dar sa ti se demonstreze astea in fata, pe viu, sa ti se demonstreze ca poti pocni de prostie dar poti lua bacul cu 9-10 daca inveti ceea ce-ti da tata cu banii lui e mizerabil. Si cu toate astea, traim in tara asta, si ne alegem structurile reprezentative o data la 4 sau 5 ani si nu incercam decat sa jucam dupa ce ne este cantat. Hai Romania!!!

Despre nervi si net...

In fiecare dimineata primesc newsletter de la Realitatea. E o pagina de stiri mai importante trimisa pe mail. Ieri nu am primit. Am asteptat. Azi nu am primit. Inca astept. Si nu inteleg daca astea se primesc si in weekend. Si nu inteleg de ce ma agit, fiindca oricum nu citesc tot ce scrie acolo. Dar totusi... este un fel de buletin de stiri care imi anunta ce sate au mai fost acoperite de ape, ce a mai zis Basescu referitor la ce a zis Tariceanu referitor la retragerea trupelor militare. Imi dau seama ca desi ma uit la stiri, sau le ascult la radio, am devenit dependent si de un sinopsis al zilei, primit pe net. Ma mai enerveaza cand nu primesc pe mail, la timp, comentariile de pe blog, sau de pe alte saituri. Ma agaseaza la maxim cand citesc orice, oriunde, si mi se deschid o suta de ferestre publicitare si de informatie (nu le stiu numele). Netul, in definitiv, nu e decat forma de progres a retelei de calculatoare de acum cateva zeci de ani, care s-a dezvoltat atat de mult incat imi creaza un sentiment de aversiune oarecum. Pe net poti sa faci cumparaturi, pe net poti sa te uiti la filme, pe net poti sa citesti carti, pe net vezi emisiuni preferate, pe net dai anunturi, pe net vorbesti cu prietenii, pe net poti cred, sa te scobesti si in nas. Si toate astea ma pun pe mine, pe tine, pe dependent, sa gabdesti ca ai uitat sa injuri cozile din magazine, ca ai uitat sa mai mergi la cinema sa ii auzi pe idiotii din spate comentand filmul, ca ai uitat sa adormi cu "Aventurile lui Oliver Twist" pe iarba din gradina. Sunt atat de multe pe care nu le mai poti face, dar atat de multe pe care le faci repede si usor. Este oarecum un sentiment de ognubilare vadita a constiintei si trairilor umane: nu mai traiesti sentimentul castigului la poker a 50 de chibrite, dar traiesti implinirea ca poti vorbi cu doi prieteni din Germania, poti asculta muzica si poti castiga sute de euro la poker in acelasi timp, pe net. In final, internetul e ca razboiul: il urasti pentru pagubele pe care ti le aduce, dar il iubesti pentru faima si castigurile date...

Ploua!

Acum cateva ore spuneam ca vara imi trezeste un sentiment de reprobabilitate. Si ca singurul ei tel pentru mine este de a ma face sa implor divinitatea sa dea ploaie... cea care sa racoreasca, sa spele strazile mizere, sa ma faca sa aud un zgomot neinterpretabil, dar adorabil. Si iata, ploua! Vantul bate usor in perdea (desi unu jumate noaptea, stau cu geamul deschis, tanjind dupa aer curat) si imi izbeste delicat in fata un miros proaspat si racoros! Ploua! Si in slavirea acestui verb, pun o strofa din poezia bacoviana cu acelasi nume: Da, plouă cum n-am mai văzut… Şi grele talăngi adormite, Cum sună sub şuri învechite! Cum sună în sufletu-mi mut! Oh, plânsul şi când plouă!

E vara...

M-am nascut iarna! Imi place iarna! Totul e curat, e alb, nu-s microbi, nu-s excremente de caini pe jos, nici mucozitati expectorate, nu-s pungi aruncate de popor! Ma dau cu sania si cu schiurile, ma bat cu zapada, pozez turturi imensi si peisaje pline de troieni. Derapez cu masina si am o senzatie euforica... Slava Domnului, nu m-am nascut vara! Vara e anotimpul putorii, al mizeriei, al purulentei vesnice prin tomberoane, prin canale. E anotimpul cand mergi pe strada si iti vine sa vomiti de la mirosul concetatenilor. Vara "soferii" injura mai mult decat oricand, transpirati, cu burtile pe volane, claxoneaza si bat cu pumnul in portiera. Vara faci plaja, te arzi prea tare, sau dai banii pe creme de doi lei ca sa nu o faci. Vara iesi la iarba verde cu vesnicul gratar si lasi carbuni intinsi prin iarba, sticle de bere ieftina si pungile de la seminte. Vara mananci inghetata si stai cu nasul in aerul conditionat, racesti si te doare capul. Vara bei apa, suc, ceai si trebuie sa mergi de zeci de ori la baie. Vara ma doare inima mai tare decat de obicei! Vara vara vara...un cuvant care si-a demonetizat acceptia in mintea mea. Nu mai e un anotimp pe care il reprezenta abecedarul ca fiind o zana cu coronita de grau si flori si verdeata. Acum e o vrajitoare urata, mizerabila, cu tenul asfaltiu si fierbinte, care nu vrea decat sa plang dupa o ploaie. Astept Craciunul!