vineri, martie 27, 2009

Romania, 2009

Uita-te in ochii mei si incearca sa intelegi.
Nu poti scapa! Romania nu e tara tuturor posibilitatilor, ci tara sinuciderii. Nu poti sa ai alternative, daca definitia vietii e demonetizata si, mai mult e echivalentul mortii. In Romania nu poti sa traiesti, nici macar nu poti visa la asta. Pentru ca aici e infernul, potopul si apocalipsa. Nu cred in Dumnezeu, dar daca el ar avea un oponent, Satana, acesta ar veni din Romania. Aici El s-a nascut, a copilarit, aici s-a invatat sa faca tot ceea ce face conform credintei crestine. Fura, injura, omoara, violeaza, rade de cei amarati, scuipa pe pacienti in spitale, face politica mai bine ca Margaret Thatcher si te face sa visezi mai frumos ca scrierile lui Eliade. Te tine prizonier cat vrea si iti impune, cu zambetul la prora, sa iti tai venele. Iti da cu mopul prin baie si iti ofera cozonac in campania electorala, dar uita sa-ti aduca painea ta cea de toate zilele dupa ce pui numarul fiarei pe buletinul de vot.
Te poarta pe drumuri nestiute, iti sar bucsele de la Dacie pe caile sale ascunse de civilizatie.
Te iubeste si ar face orice pentru tine. El nu-ti ofera viata dupa moarte, ci moarte inainte de toate. Nu intelegi nimic din aceste cuvinte maiestre caci habar n-ai ce-i cu tine. Nu esti instruit, nu stii ce e bine sau rau. De aia ai facut pactul cu el. Sa te ingrijeasca. Sa-ti faca o pereche de manusi la televizor in direct; cum poti ignora toate aceste semne de altruism?
Satana te iubeste. Nu gandi, nu incerca sa iti pui intrebari. In inima ta stii ca cel mai bun raspuns vine de la providenta, cea care te conduce. Ingerii sai negri nu-ti asculta telefoanele, nu te opresc sa-ti dea amenzi si nu-ti cer spaga, ei te apara de pierzanie, de flagelul terorismului venit de la divinitate.
Nu gandi, nu vorbi, nu iubi, nu mai fa nimic din ceea ce tu, prin natura ta umana esti construit sa faci, caci astea sunt lucruri interzise. Strange bani, plateste-i impozitele, platestet-i mancarea la suprapret si benzina pentru drumul tau zilnic spre munca. Uita de teatru, pictura, film, muzica. Acum esti sub controlul lui, al marelui stapan. Supune-te!
Sau fugi. Fugi, mancand pamantul si band apa marilor. Fugi, alergand spre cer, cu castile in urechi, cu cartea ta preferata sub brat. Alearga, alearga, alearga. Poate mai ai sanse sa scapi. Poate undeva, acolo, exista umanitate. Daca ea e pe alta planeta, fa-ti bagajele si du-te! Nu mai sta. Maine poate fi prea tarziu...

Un comentariu: